Fructele și legumele pe care le consumăm astăzi ar putea conține cantități mai mici de nutrienți esențiali decât cele din urmă cu șase decenii. O analiză realizată de organizația britanică Deep Science Ventures atrage atenția asupra scăderii valorii nutritive a alimentelor, fenomen asociat cu practicile agricole intensive, degradarea solurilor și creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă.
Potrivit informațiilor prezentate despre cercetare, alimente de bază precum pâinea, cerealele, merele, mazărea și morcovii ar fi pierdut între 20% și 50% din anumite substanțe nutritive, comparativ cu nivelurile înregistrate în trecut. Scăderile diferă însă în funcție de cultură și de nutrientul analizat.
Producții mai mari, dar cu mai puțini nutrienți
Una dintre explicațiile propuse de cercetători vizează schimbările din agricultură începute în perioada cunoscută drept „Revoluția Verde”. Începând cu mijlocul secolului trecut, politicile agricole și tehnologiile utilizate au urmărit în special creșterea producției și obținerea unor recolte mai mari, în timp ce calitatea nutritivă a alimentelor a primit mai puțină atenție.
Degradarea solurilor, exploatarea intensivă a terenurilor și creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă sunt, de asemenea, factori care pot influența compoziția nutritivă a culturilor.
Analizele bazate pe date istorice, inclusiv pe probe de grâu vechi de peste 160 de ani, au fost invocate pentru a susține existența unor schimbări în conținutul de minerale și proteine al plantelor cultivate.
Ce înseamnă „foamea ascunsă”
Reducerea aportului de vitamine și minerale poate contribui la apariția fenomenului numit „foame ascunsă”. Acesta descrie situația în care o persoană consumă suficiente calorii, dar nu primește cantitățile necesare de micronutrienți pentru buna funcționare a organismului.
Potrivit estimărilor citate în materialele despre acest fenomen, peste două miliarde de oameni la nivel mondial sunt afectați de carențe de micronutrienți. Consecințele pot include probleme de sănătate, scăderea capacității de muncă și creșterea cheltuielilor medicale.
În același timp, răspândirea alimentelor ultraprocesate contribuie la o problemă suplimentară: o persoană poate avea un aport caloric ridicat, dar o alimentație dezechilibrată din punct de vedere nutritiv. Astfel, obezitatea și deficiențele de vitamine și minerale pot apărea simultan.
Cercetătorii cer o schimbare în agricultură
Autorii analizei susțin că securitatea alimentară nu ar trebui evaluată exclusiv prin cantitatea de hrană produsă, ci și prin valoarea nutritivă a acesteia.
O atenție mai mare acordată sănătății solurilor, diversității culturilor și selectării soiurilor în funcție de calitatea nutritivă ar putea contribui la îmbunătățirea alimentației pe termen lung.
Totuși, afirmația potrivit căreia toate fructele și legumele de astăzi ar avea jumătate din nutrienții celor din anii ’60 trebuie privită cu prudență. Modificările diferă în funcție de aliment, soi, condițiile de cultivare și metodele de analiză, iar amploarea fenomenului nu este aceeași pentru toate substanțele nutritive.
