Aproximativ una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie, arată un raport publicat recent. Specialiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în următorii ani dacă nu vor fi luate măsuri structurale.
Sărăcia energetică devine o problemă tot mai importantă în România, pe fondul creșterii facturilor și al erodării veniturilor prin inflație, potrivit unui studiu al Asociației Energia Inteligentă.
Datele arată că 37% dintre români alocă mai mult de 10% din bugetul lunar pentru plata energiei. România are astfel al doilea cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, după Bulgaria, unde 40% din populație cheltuiește cel puțin aceeași proporție din venituri pentru facturile la energie.
„Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori precum «incapacitatea de a menține locuința adecvat încălzită». Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva, familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
O gospodărie poate reuși să își încălzească locuința, dar să renunțe la vacanțe, economii sau chiar la siguranța financiară. Pe termen lung, această presiune poate genera vulnerabilitate economică și tensiuni sociale, mai arată specialistul.
O Europă împărțită din punct de vedere energetic
Diferențele dintre statele Uniunii Europene sunt semnificative. În estul și sud-estul Europei, în țări precum Bulgaria, România și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuiesc peste 10% din buget pentru energie.
În aceste state, veniturile mai mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente. Pentru o familie cu venituri reduse, factura la energie poate ajunge chiar la 15-20% din venitul lunar.
În statele din sudul Europei, precum Spania și Portugalia, problema este legată nu doar de nivelul veniturilor, ci și de calitatea fondului locativ și de volatilitatea prețurilor la electricitate. Aproximativ 20-25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din buget alocat energiei.
În nordul și vestul Europei, în țări precum Finlanda, Danemarca și Luxemburg, proporția scade la 5-10%. Acest lucru nu înseamnă însă că energia este neapărat mai ieftină. Prețurile sunt adesea mai mari, însă diferența este făcută de veniturile ridicate, eficiența energetică a clădirilor și sistemele sociale solide.
„Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii”, mai spune Dumitru Chisăliță.
Fenomenul s-ar putea accentua în următorii ani
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 17-20% dintre gospodării resimt o presiune constantă asupra bugetului după plata energiei.
Această proporție ar putea crește însă la 23-25% în următorii ani, pe fondul inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, al volatilității prețurilor la energie și al stagnării productivității europene.
„O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politic, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism. Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește mai rapid. UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil”, explică specialistul.
Cine este cel mai afectat
Aproximativ una din cinci gospodării din România, respectiv 21,1%, ajunge sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie, potrivit raportului pentru 2025 al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), think-tank din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.
Raportul evidențiază impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și arată că sărăcia energetică rămâne o provocare majoră la nivel național, într-un context marcat de noi tensiuni pe piețele energetice internaționale.
Experții atrag atenția că fenomenul afectează în special mediul rural și locuințele individuale.
Analiza ORSE arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de mai mulți factori, printre care veniturile reduse, eficiența energetică scăzută a locuințelor și accesul limitat la tehnologii moderne.
Raportul ORSE pentru 2025 mai arată că aproape jumătate dintre gospodăriile din România, respectiv 43%, folosesc butelii de gaz pentru gătit. Situația este întâlnită în special în zonele în care nu există rețele de gaz natural, predominant în mediul rural, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.
„Având în vedere amploarea acestei practici, includerea cheltuielilor cu butelia de gaz în analiza costurilor energetice oferă o imagine mai fidelă asupra presiunii reale asupra bugetelor gospodăriilor. Excluderea acestei surse conduce la o subestimare a sărăciei energetice pentru anumite segmente ale populației”, susțin specialiștii ORSE.
Dacă aceste cheltuieli sunt incluse în calculul costurilor energetice, proporția gospodăriilor care ajung sub pragul sărăciei materiale după plata energiei crește la 22,4%.
În lipsa unor politici dedicate dezvoltării infrastructurii și facilitării accesului la resurse energetice moderne, gospodăriile dependente de butelii rămân expuse unor riscuri ridicate de vulnerabilitate, cu efecte directe asupra calității vieții și dezvoltării comunităților.
Ce soluții propun experții
Experții ORSE consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin măsuri temporare destinate reducerii facturilor.
„Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor. Este nevoie de politici structurale: investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale”, a declarat George Jiglău, coordonator ORSE.
Raportul propune mai multe măsuri:
• dezvoltarea unui sistem național integrat de date privind sărăcia energetică;
• consolidarea cooperării între instituții și sectorul energetic;
• consolidarea și instituționalizarea grupului interministerial pentru sărăcie energetică;
• adoptarea unor politici diferențiate în funcție de tipul vulnerabilității și definirea nevoilor energetice minimale;
• extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie, care să poată fi utilizat mai flexibil, atât pentru plata facturilor, cât și pentru investiții în eficiență energetică;
• consolidarea ghișeelor unice ca instrumente locale de sprijin pentru cetățeni;
• susținerea soluțiilor comunitare și a autonomiei energetice locale.
Experții ORSE subliniază că politicile publice trebuie să vizeze atât cauzele structurale ale vulnerabilității energetice, cât și situațiile de criză care pot afecta rapid gospodăriile în cazul unor noi șocuri pe piața energiei.
Peste 11.000 de români locuiesc în case fără energie electrică
Problema este și mai gravă pentru gospodăriile care nici măcar nu au acces la energie electrică.
Potrivit unei inventarieri realizate de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Ministerul Energiei, în România existau în 2024 un număr de 5.494 de gospodării fără energie electrică. Acestea nu erau racordate la rețea și nu dispuneau nici de o altă sursă de producere a electricității.
În aceste locuințe trăiau 11.611 persoane, dintre care 4.777 erau copii.
Dintre casele fără energie electrică, 87% nu aveau cadastru, ceea ce îngreunează intervenția instituțiilor pentru rezolvarea problemei.
Totodată, 64% dintre persoanele care locuiesc în aceste gospodării au venituri estimate sub venitul minim per persoană și gospodărie în România. Astfel, chiar și racordarea lor la o rețea de distribuție ar face dificilă plata energiei consumate.
În 53% dintre cazuri, accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% dintre acestea nu există drumuri de acces.
Jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc cu lemne
O altă problemă este reprezentată de utilizarea lemnului pentru încălzire. Aproximativ 3,5 milioane de gospodării, adică jumătate din totalul gospodăriilor din România, se încălzesc cu lemne de foc.
Dintre acestea, 7.300 sunt locuite de familii vulnerabile, pentru care încălzirea locuinței reprezintă o problemă reală.
Teleorman și Bacău sunt județele cu cele mai multe gospodării în această situație, cu aproximativ 1.600, respectiv 1.400 de gospodării care folosesc sobe pe lemne și sunt locuite de persoane aflate la limita sărăciei.
La polul opus se află județele Argeș, Bihor, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Vâlcea și Vrancea, unde numărul gospodăriilor raportate ca fiind locuite de persoane vulnerabile este de sub 100.
Datele indică amploarea problemei sărăciei energetice în România și nevoia unor măsuri care să depășească sprijinul acordat punctual pentru plata facturilor și să vizeze eficiența energetică, infrastructura și accesul gospodăriilor vulnerabile la surse moderne de energie.
