Patru cetățeni români au fost plasați în arest preventiv în Italia, într-o anchetă privind o presupusă rețea specializată în favorizarea și exploatarea prostituției. Potrivit anchetatorilor, copiii de vârstă fragedă ar fi fost luați de mamele lor la întâlnirile cu clienții, pentru ca activitatea să pară una obișnuită și să nu atragă atenția forțelor de ordine.
Ancheta a fost declanșată după ce, în 2024, o femeie s-a prezentat la carabinieri și a declarat că Ionuț Onoriu Niță ar fi amenințat-o cu moartea pentru a o constrânge să se prostitueze pe stradă.
Potrivit publicației La Provincia KR, măsurile preventive au fost dispuse de judecătoarea de investigații preliminare din Crotone, Assunta Palumbo, și puse în aplicare de carabinieri. Presupusa grupare, formată din români, și-ar fi avut baza în Isola Capo Rizzuto, însă activitatea s-ar fi desfășurat în principal în orașul Crotone.
În arest preventiv au ajuns Ionuț Onoriu Niță, în vârstă de 35 de ani, considerat de anchetatori principalul organizator, Benone Niță, de 41 de ani, Marcel Dumitru, de 32 de ani, și Vasile Dumitru, de 35 de ani.
Aldo Marasco, un localnic din Crotone în vârstă de 74 de ani, și Elena Vișan, de 39 de ani, au fost plasați în arest la domiciliu. Alte două persoane sunt cercetate în stare de libertate.
Persoanele vizate sunt cercetate pentru asociere în scop infracțional, în legătură cu favorizarea și exploatarea prostituției. În cazul lui Ionuț Onoriu Niță, ancheta vizează, de asemenea, acuzații de viol în formă agravată și amenințare gravă.
Copiii ar fi fost folosiți pentru a evita suspiciunile
Din documentele anchetei reiese că unii dintre bărbații vizați și-ar fi transportat soțiile, în timpul zilei, către cele mai aglomerate parcări din Crotone, unde acestea s-ar fi întâlnit cu clienții. Bărbații ar fi rămas în apropiere și le-ar fi supravegheat de la distanță.
Pentru ca prezența lor în acele zone să pară firească, femeile și-ar fi luat cu ele copiii de vârstă fragedă. Astfel, minorii ar fi ajuns să fie prezenți și la întâlnirile mamelor cu clienții.
Potrivit anchetatorilor, după ce activitatea ar fi început să genereze venituri importante, unele femei din grupare s-ar fi implicat la rândul lor în recrutarea altor tinere, care urmau să fie introduse în circuitul prostituției.
Plângerile care au dus la declanșarea anchetei
Cercetările au început în urma unei plângeri depuse în 2024 de o femeie. Aceasta le-ar fi spus carabinierilor că Ionuț Onoriu Niță ar fi amenințat-o cu moartea pentru a o obliga să practice prostituția stradală.
Femeia le-ar fi oferit anchetatorilor și informații despre existența grupării despre care susținea că ar fi coordonat activitatea de prostituție.
Ulterior, o altă tânără, rudă cu presupusul organizator, a depus o plângere împotriva acestuia. Potrivit declarațiilor sale, ea ar fi fost violată de Ionuț Onoriu Niță pe vremea când era minoră, cu scopul de a fi ulterior obligată să se prostitueze.
Ce rol ar fi avut fiecare persoană
Anchetatorii îl consideră pe Ionuț Onoriu Niță coordonatorul presupusei organizații. Acesta ar fi transmis instrucțiunile, ar fi stabilit deplasările femeilor către locurile unde urmau să se întâlnească cu clienții și ar fi administrat fondul comun în care erau colectate încasările.
Fratele său, Benone Niță, ar fi avut un rol în organizarea transporturilor și gestionarea banilor. Marcel Dumitru și Vasile Dumitru ar fi fost responsabili cu transportarea femeilor din Isola Capo Rizzuto către Crotone.
Vasilica Niță, soția lui Ionuț Onoriu Niță, și Andreea Veșcan, soția lui Benone Niță, sunt acuzate că, pe lângă practicarea prostituției, ar fi intermediat întâlniri și le-ar fi prezentat clienți altor femei din grupare.
Aldo Marasco și Elena Vișan ar fi facilitat desfășurarea activității în incinta Motelului Pitagora, situat de-a lungul noului sector al drumului național 106. Cei doi ar fi primit, în schimb, sume de bani nedeclarate.
Anchetatorii au mai stabilit că unitatea de cazare ar fi fost administrată fără autorizația necesară din partea autorităților de ordine publică. De asemenea, cei doi ar fi omis să comunice autorităților identitatea persoanelor cazate.
Toate aceste acuzații sunt cuprinse în ordonanța în baza căreia au fost dispuse măsurile preventive. Acuzațiile reprezintă susținerile anchetatorilor, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală condamnare definitivă.
