Germania își schimbă fundamental abordarea în privința migrației. Noul guvern conservator de la Berlin a anunțat un set de măsuri drastice care vizează restrângerea dreptului la reunificare familială pentru refugiații cu statut de protecție subsidiară.
Prin acest proiect de lege, autoritățile germane încearcă să reducă numărul cererilor de azil și să transmită un mesaj clar: politica de migrație s-a schimbat radical.
Și românii care călătoresc în Germania sunt afectați de noile măsuri privind migrația.
Autoritățile germane au reintrodus controale stricte la frontieră, suspendând temporar principiul de liberă circulație în Spațiul Schengen.
Ministrul de interne Alexander Dobrindt a confirmat că rudele celor care beneficiază de protecție subsidiară vor trebui să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea veni în Germania, cu excepția unor cazuri umanitare grave.
„Până acum, 1.000 de persoane pe lună au putut să își urmeze familiile în Germania. Asta se termină de acum”, a declarat Dobrindt într-un interviu pentru Bild, subliniind că Berlinul nu mai poate menține deschise porțile pentru migrație masivă.
Limitarea reunificării familiale
Noile reguli impuse de guvernul german afectează în mod special refugiații care nu au statut complet de azil, dar care primesc protecție subsidiară.
Această formă de protecție temporară este acordată persoanelor care nu îndeplinesc criteriile stricte pentru statutul de refugiat, dar care provin din zone de conflict sau din țări unde viața lor ar fi pusă în pericol.
„Trebuie să reducem semnificativ factorii de atracție către Germania.
Aceasta este o altă modalitate de a arăta că politica de migrație a Germaniei s-a schimbat”, a explicat Alexander Dobrindt, punctând faptul că noul guvern își dorește să elimine treptat stimulentele care au atras fluxuri mari de imigranți în ultimii ani.
Această măsură urmează linia acordului de guvernare semnat între Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU) și Partidul Social-Democrat (SPD), după alegerile anticipate din noiembrie 2024.
Susținătorii planului consideră că Berlinul are nevoie de un cadru de reglementare mai strict pentru a gestiona presiunea asupra sistemului social și locativ, în timp ce criticii acuză o abordare rigidă care ar putea afecta drepturile fundamentale ale refugiaților.
Controale mai stricte la frontieră și deportări rapide
Măsurile dure nu se opresc aici. La doar o zi după instalarea noului executiv, Dobrindt a ordonat intensificarea controalelor la frontieră și deportarea rapidă a solicitanților de azil fără acte valide.
Decizia a fost puternic contestată de organizațiile pentru drepturile omului și de o parte a opoziției, care avertizează că astfel de practici pot intra în conflict cu reglementările europene privind dreptul la azil și libera circulație.
Fostul guvern condus de Olaf Scholz intenționa să ridice restricțiile privind reunificarea familială, însă planul nu a fost pus în aplicare înainte de destrămarea coaliției în toamna lui 2024.
Germania suspendase anterior, între martie 2016 și iulie 2018, acest drept pentru persoanele cu protecție subsidiară, motivând că „capacitățile administrative și logistice erau suprasolicitate”.
Din august 2018, fusese impusă o limită de maximum 1.000 de cazuri admise lunar.
„Germania se confruntă cu o presiune enormă asupra sistemului său de protecție socială.
Nu putem permite ca migrația necontrolată să devină o povară pe termen lung”, afirmă oficialii guvernului, susținând că reformele sunt necesare pentru stabilitatea economică și socială.
Critici dure din partea ONG-urilor
În ciuda justificărilor oferite de autorități, măsurile adoptate de Berlin au stârnit un val de reacții negative.
Peste 30 de organizații neguvernamentale din Germania și din alte țări europene au transmis apeluri către guvernul federal, cerând să nu fie reintroduse restricțiile asupra reunificării familiale.
Acestea susțin că separarea prelungită a familiilor nu doar că afectează drepturile fundamentale ale refugiaților, dar creează și dificultăți serioase în procesul de integrare.
„Restricționarea accesului familiei pentru persoane care au trecut prin experiențe traumatizante nu face decât să agraveze problemele.
Nu putem ignora impactul emoțional și social al unor astfel de măsuri”, atrag atenția ONG-urile, subliniind că separarea familiilor poate duce la depresie, anxietate și dificultăți de adaptare, în special în rândul copiilor.
Sursa : evz.ro
