Guvernul pregătește lansarea unui program național destinat tinerilor care nu urmează cursuri de învățământ și nu au un loc de muncă. Inițiativa va implica mai multe ministere și ar urma să fie promovată inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pentru atragerea unor finanțări suplimentare. Anunțul a fost făcut joi de premierul Luca Niculescu, în debutul ședinței Executivului, în contextul în care România ocupă primul loc în UE în ceea ce privește ponderea tinerilor aflați în această situație.
Programul urmărește identificarea persoanelor care au abandonat școala sau nu au reușit să intre pe piața muncii și sprijinirea acestora pentru a reveni în sistemul educațional, a obține o calificare profesională și a-și găsi un loc de muncă.
Premierul a atras atenția că în spatele statisticilor se află numeroși tineri, în special din medii vulnerabile, care nu au posibilitatea de a-și continua studiile, de a învăța o meserie sau de a se angaja.
„România are una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană în ceea ce privește tinerii care nu sunt nici în educație, nici pe piața muncii. În spatele statisticilor se află oameni, mulți tineri, unii din medii vulnerabile, care nu au șansa să-și continue studiile, să învețe o meserie sau să găsească un loc de muncă”, a declarat Luca Niculescu.
Șeful Guvernului a subliniat că România nu își poate permite să piardă o generație întreagă și că este necesară o intervenție coordonată pentru reintegrarea acestor persoane în educație și pe piața muncii.
„Nu ne putem permite să pierdem o generație de tineri și de aceea vrem, cu acest Guvern, să construim un program național prin care să ajungem la acești tineri, să îi sprijinim să revină în educație, să se califice și să își găsească un loc de muncă”, a afirmat premierul.
România depășește cu mult media europeană
Datele Eurostat, publicate în mai 2026, arată că în anul 2025, 19,2% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu participau la activități de educație sau formare profesională. Media Uniunii Europene era de 11%.
Prin urmare, România se situa pe primul loc în clasamentul european al tinerilor NEET (Not in Employment, Education or Training), fiind urmată de Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%.
Cele mai mici procente au fost înregistrate în Țările de Jos, cu 5,3%, Suedia, cu 5,9%, și Slovenia, cu 7,6%.
Diferența este semnificativă și în raport cu obiectivul stabilit la nivelul Uniunii Europene, care urmărește reducerea ponderii tinerilor NEET sub pragul de 9% până în anul 2030. În prezent, România înregistrează o rată de peste două ori mai mare decât ținta europeană.
Fenomenul este mai accentuat în mediul rural
Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în martie 2026, arată că problema nu este generată exclusiv de șomaj, ci mai ales de inactivitatea economică. O parte importantă dintre tinerii aflați în această categorie nu caută activ un loc de muncă și nici nu sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Situația este mai dificilă în mediul rural și în rândul persoanelor cu un nivel redus de educație. Potrivit OCDE, în anul 2023, rata părăsirii timpurii a școlii în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani era de 26% în mediul rural, comparativ cu numai 5% în mediul urban.
Organizația avertizează că perioadele îndelungate de inactivitate la începutul vieții profesionale pot avea efecte negative asupra perspectivelor de angajare, veniturilor viitoare și participării la piața muncii.
Programul va implica mai multe ministere
Luca Niculescu a precizat că a cerut ministerelor responsabile să elaboreze o strategie comună, astfel încât viitorul program să nu se limiteze la măsurile clasice de ocupare a forței de muncă.
„Am cerut deja o abordare coordonată a ministerelor implicate, pentru că nu este doar o problemă care ține de Ministerul Muncii sau de Ministerul Educației, este o responsabilitate a întregului Guvern”, a declarat premierul.
Până în prezent, Executivul nu a comunicat bugetul programului, numărul exact al beneficiarilor, formele concrete de sprijin sau calendarul de implementare.
România derulează deja proiecte pentru integrarea profesională a tinerilor, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, finanțat din Fondul Social European Plus.
Un astfel de exemplu este proiectul „STEP UP – Tinerii, o șansă pentru viitor!”, implementat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Acesta urmărește îmbunătățirea oportunităților de angajare pentru 21.200 de șomeri cu vârsta sub 30 de ani, prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor și de prime tinerilor care se angajează.
OCDE atrage însă atenția că una dintre principalele dificultăți este identificarea tinerilor inactivi care nu figurează în evidențele agențiilor de ocupare. În acest sens, organizația recomandă extinderea serviciilor de consiliere, formare profesională și identificare activă a persoanelor vulnerabile.
Guvernul vrea să atragă fonduri europene suplimentare
Premierul intenționează să promoveze inițiativa și la nivel european, alături de alte state membre care se confruntă cu probleme similare. Potrivit acestuia, subiectul a fost discutat atât cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată recent în vizită în România, cât și cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mânzatu.
„După discuțiile pe care le-am avut și cu doamna președintă von der Leyen, și cu doamna vicepreședintă Mânzatu, vrem să ducem această inițiativă la nivel european, împreună cu alte state membre care se confruntă cu probleme similare, pentru a mobiliza mai multe resurse și finanțări europene”, a afirmat Niculescu.
La nivelul Uniunii Europene există deja Garanția pentru tineret, un mecanism consolidat în anul 2020, prin care statele membre își asumă angajamentul de a oferi persoanelor sub 30 de ani o oportunitate de angajare, continuare a studiilor, ucenicie sau stagiu de formare în cel mult patru luni de la pierderea locului de muncă sau ieșirea din sistemul educațional.
Noua inițiativă anunțată de premier ar urma să mobilizeze resurse suplimentare, dincolo de instrumentele deja existente. Deocamdată, nu au fost prezentate propuneri concrete sau acorduri de finanțare la nivel european.
„Este o investiție în viitorul acestor tineri, dar și în viitorul economic al României și Europei”, a subliniat premierul.
Anunțul a fost făcut și în contextul pregătirilor pentru marcarea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2027. Luca Niculescu a precizat că Guvernul lucrează la un proiect dedicat următoarelor două decenii ale României în UE, în care tinerii vor ocupa un loc central.
