Prefectul județului Bihor, Emilian Pavel, a aprobat un regulament de acreditare a jurnaliștilor care introduce o serie de obligații referitoare inclusiv la activitatea editorială. Documentul le cere reprezentanților presei să verifice informațiile înainte de publicare, să facă diferența între fapte și opinii și să corecteze eventualele erori factuale semnificative. Mai mulți jurnaliști din presa locală contestă aceste prevederi și solicită eliminarea lor, considerând necesare modificări ale regulamentului și ale formularului de acreditare.
Prefectul a anunțat că va analiza memoriul transmis de reprezentanții presei împreună cu juriștii și secretarul general al instituției.
Noul regulament a fost aprobat prin Ordinul prefectului nr. 320 din 10 noiembrie 2026. La momentul anunțării procedurii, Prefectura Bihor a precizat că scopul documentului este clarificarea modului de acreditare și îmbunătățirea relației cu presa, astfel încât informațiile de interes public să ajungă cât mai repede la cetățeni.
Regulamentul prevede două variante de acreditare: pentru o perioadă de un an sau pentru participarea la un singur eveniment. Solicitările pot fi depuse de redacții, jurnaliști angajați sau colaboratori, precum și de jurnaliști independenți.
Ce obligații trebuie să accepte jurnaliștii prin formularul de acreditare
Articolul 15 din regulament stabilește atât reguli de conduită în cadrul evenimentelor organizate de instituție, cât și obligații privind documentarea și publicarea materialelor jurnalistice.
Astfel, jurnaliștilor li se solicită să verifice informațiile înainte de a le prezenta drept fapte certe, să redea corect declarațiile oficiale și să remedieze erorile factuale semnificative. În cazul articolelor care includ acuzații sau afirmații ce ar putea afecta reputația unei persoane ori a instituției, aceștia trebuie să solicite un punct de vedere „în măsura posibilului și în funcție de natura subiectului”.
Totodată, regulamentul impune un comportament respectuos față de conducerea și angajații Prefecturii. Documentul precizează însă că această obligație nu limitează dreptul jurnaliștilor de a adresa întrebări critice, de a solicita explicații sau de a semnala eventuale nereguli.
Articolele 5 și 12 din regulament precizează că acreditarea nu poate fi utilizată ca instrument de control editorial și că instituția nu poate solicita aprobarea prealabilă a materialelor jurnalistice.
Cu toate acestea, formularul de acreditare conține un angajament prin care solicitanții își asumă respectarea obligațiilor de conduită, profesionalism și responsabilitate prevăzute în regulament.
În ce situații poate fi refuzată sau retrasă acreditarea
Articolul 16 face trimitere la obligațiile stabilite prin articolul 15 și prevede că nerespectarea acestora poate conduce la refuzul sau retragerea acreditării doar dacă faptele respective sunt de natură să împiedice desfășurarea normală a activității Prefecturii.
O asemenea măsură trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptelor, să se bazeze pe împrejurări verificate individual și să fie justificată în scris, atât din punct de vedere factual, cât și juridic.
În acest context, articolul 18 din Legea nr. 544/2001 prevede obligația autorităților de a acorda acreditarea reprezentanților presei fără discriminare, în termen de două zile de la înregistrarea solicitării.
Același act normativ permite refuzarea sau retragerea acreditării numai în cazul unor fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și exclude opiniile exprimate în presă dintre motivele care pot justifica o asemenea decizie.
De asemenea, redacția are dreptul să solicite acreditarea unui alt jurnalist în locul celui căruia i-a fost refuzată sau retrasă acreditarea.
La rândul său, articolul 28 din normele de aplicare a Legii nr. 544/2001, aprobate prin HG nr. 123/2002, precizează că dispozițiile privind accesul presei la informațiile de interes public reglementează obligațiile instituțiilor și autorităților publice, fără ca activitatea mass-media să intre în sfera lor de reglementare.
Ce solicită jurnaliștii și ce spune prefectul
Prin memoriul transmis în data de 12 noiembrie, inițiat de publicația BIHOREANUL și semnat de mai mulți reprezentanți ai presei, se solicită eliminarea prevederilor referitoare la activitatea editorială, modificarea formularului de acreditare și clarificarea situațiilor în care poate fi refuzat sau retras acest drept.
Semnatarii cer, de asemenea, garanții că redacțiile își pot desemna liber reprezentanții și că invitațiile și informațiile de interes general sunt transmise tuturor publicațiilor interesate. Solicitarea vizează inclusiv situațiile în care instituția utilizează aplicații de mesagerie pentru comunicarea cu presa.
Controversa apare după ceremonia de instalare a prefectului Emilian Pavel, desfășurată pe 2 noiembrie. Potrivit relatării BIHOREANUL, unii jurnaliști locali au primit invitații direct de la Emilian Pavel, în timp ce redacția publicației nu a fost invitată.
Întrebat la acel moment despre modul în care au fost transmise invitațiile, prefectul a explicat că, înainte de depunerea jurământului, nu putea invita pe cineva în calitate oficială.
În ceea ce privește memoriul transmis pe 12 noiembrie, Emilian Pavel a precizat că solicitările jurnaliștilor vor fi analizate împreună cu specialiștii juridici și cu secretarul general al Prefecturii Bihor.
