Reforma administrativ-teritorială pregătită de Guvern ar putea schimba semnificativ organizarea administrației locale din România. Primele vizate sunt 429 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori, însă comasarea voluntară va putea fi realizată și de localități mai mari. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat ce se va întâmpla cu angajații primăriilor care vor fi comasate, cum vor fi păstrate serviciile pentru cetățeni și ce măsuri financiare sunt pregătite pentru administrațiile care acceptă reorganizarea.
Potrivit ministrului, prima etapă a reformei va consta în comasări voluntare, proces care ar trebui să se desfășoare până la 1 martie 2027. Ulterior, Executivul intenționează să treacă la o a doua etapă, în care reorganizarea administrativă ar urma să fie realizată prin asumare, devenind obligatorie.
„Într-o primă etapă, vorbim de comasarea voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie în a doua etapă”, a declarat Alexandru Stoica.
Ministrul a precizat că procesul nu se va limita strict la cele 429 de localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Și comunele care au 2.000 sau 3.000 de locuitori vor putea decide să intre voluntar în această procedură.
„Nu, acum vorbim în prima etapă de comasarea voluntară. Vorbim, practic, de cele 429 de localități, dar, în același timp, și dacă există peste 1.500 de locuitori, localități cu 2.000 sau cu 3.000 de locuitori, pot să facă această comasare voluntară”, a explicat ministrul.
Ce se întâmplă cu angajații primăriilor comasate
Una dintre principalele preocupări legate de reorganizarea administrației locale este situația personalului din primăriile care vor dispărea în urma comasărilor.
Alexandru Stoica susține că angajații nu vor fi trimiși acasă peste noapte, fiind prevăzută o perioadă de tranziție de patru ani. În acest interval, personalul administrațiilor care intră în procesul de comasare ar urma să fie preluat de noua structură administrativă.
„Nu gata, de mâine nu mai veniți la serviciu. Trebuie să existe o perioadă de patru ani de zile în care angajații știu ce au de făcut”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Totodată, autoritățile intenționează să mențină puncte locale de servicii în localitățile care vor fi absorbite, astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să se deplaseze în centrul noii unități administrativ-teritoriale pentru fiecare solicitare.
Aceste puncte ar urma să fie deservite de funcționari care să gestioneze cererile cetățenilor și să fie dotate inclusiv cu tehnologie pentru videoconferințe, transmiterea documentelor și semnarea acestora în timp real.
„O să rămână acolo un funcționar care va gestiona tot ce vine din partea oamenilor”, a explicat Alexandru Stoica.
Investiții și facilități pentru localitățile care acceptă comasarea
Guvernul pregătește și stimulente financiare pentru administrațiile locale care vor decide să se reorganizeze voluntar.
În programul de guvernare este inclus programul „Start Reforma Administrativă”, care beneficiază de un buget de 4 miliarde de lei credite de angajament și de câte 2 miliarde de lei credite bugetare în anii 2027 și 2028.
Fondurile ar urma să fie direcționate către investiții în infrastructură și servicii publice, precum rețele de alimentare cu apă, canalizare, gaze, drumuri, școli și centre medicale.
„Primăriile ce se comasează vor primi investiții în localitatea lor, exact pentru ceea ce urmează să mărim, servicii publice de calitate”, a afirmat ministrul.
Alexandru Stoica a explicat că reorganizarea ar putea reduce și cheltuielile pentru realizarea unor investiții publice. Astfel, localitățile apropiate ar putea utiliza în comun anumite obiective și infrastructuri, fără să mai fie necesară construirea separată a acelorași facilități.
Comasarea voluntară, decisă prin referendum local
Procedura de reorganizare voluntară va începe prin consultarea populației. Ministrul Dezvoltării a exclus posibilitatea ca localitățile să fie comasate voluntar fără organizarea unui referendum local.
„La comasarea voluntară, întotdeauna am zis că se face referendum local. Nu facem fără referendum local”, a precizat Alexandru Stoica.
În prezent, pentru validarea unui referendum local este necesară o prezență de cel puțin 30% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente.
După desfășurarea consultărilor populare, rezultatele vor fi centralizate de prefecți și transmise Ministerului Dezvoltării. Ulterior, instituția va iniția procedurile legislative necesare pentru punerea în aplicare a reorganizării.
Orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar putea deveni comune
O altă problemă inclusă în discuțiile privind reforma administrativă este situația orașelor care nu mai îndeplinesc criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori prevăzut de legislația privind statutul localităților.
Întrebat despre această situație, Alexandru Stoica a amintit prevederile legale în vigoare.
„Este legea care spune foarte clar. Orașele trebuie să aibă minimum 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul.
În paralel, grupul de lucru al PSD pentru reforma administrativă analizează un scenariu mai amplu, care presupune reorganizarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu populații sub 10.000 de locuitori.
Pentru localitățile care au în prezent statut de oraș, dar nu mai ating pragul demografic prevăzut de lege, una dintre variantele analizate este revenirea la statutul de comună, în funcție de criteriile care vor fi stabilite.
Deocamdată, ministrul Dezvoltării nu a prezentat o listă a orașelor care ar putea pierde statutul urban și nici nu a anunțat adoptarea unei decizii definitive privind transformarea acestora în comune.
Noua organizare administrativă ar urma să fie aplicată din 2028
Potrivit calendarului prezentat de Alexandru Stoica, reforma trebuie definitivată înaintea alegerilor locale din 2028, astfel încât scrutinul să se desfășoare pe baza noii structuri administrative.
„Nu dincolo de 2028. Din 2028 vom merge pe noua structură la alegeri”, a afirmat ministrul.
Prima etapă, cea a comasărilor voluntare, ar urma să se încheie până la 1 martie 2027. După acest termen, Guvernul intenționează să treacă la reorganizarea prin asumare, cu obiectivul aplicării noii structuri administrative începând cu alegerile locale din 2028.
Reforma ar putea modifica substanțial harta administrativă a României. Rămân însă de stabilit forma finală a reorganizării, criteriile aplicabile localităților și situația orașelor care nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori.
