Procurorul general al României, Cristina Chiriac, se opune reducerii pedepselor pentru deținerea de droguri destinate consumului propriu și avertizează că o asemenea măsură ar putea slăbi combaterea fenomenului și ar afecta sănătatea publică. Poziția a fost transmisă vineri de Parchetul General, în contextul dezbaterilor privind o inițiativă legislativă care propune transformarea acestei fapte din infracțiune în contravenție.
În punctul de vedere formulat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție susține că relaxarea regimului sancționator, în absența unor studii de impact și a unor mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog.
Procurorul general avertizează asupra efectelor asupra sănătății publice
Cristina Chiriac atrage atenția asupra consecințelor consumului de droguri, în special în rândul minorilor și tinerilor. Potrivit Parchetului General, efectele consumului nu se limitează la persoanele care utilizează substanțele interzise, ci se răsfrâng și asupra familiilor și comunităților.
Un alt argument invocat de procurori este legătura dintre deținerea drogurilor pentru consum propriu și piața ilicită. Cererea de substanțe interzise susține financiar această piață, iar activitățile de achiziționare și deținere pot contribui la identificarea persoanelor implicate în distribuție.
Instituția subliniază că persoanele care consumă droguri trebuie diferențiate de cele implicate în traficul de substanțe interzise. Totuși, această distincție nu justifică, în opinia procurorilor, reducerea generalizată a răspunderii penale pentru deținerea drogurilor destinate consumului propriu.
Parchetul General consideră că legislația în vigoare permite individualizarea răspunderii penale în funcție de natura substanțelor, gravitatea faptei și circumstanțele personale ale persoanei cercetate. Cadrul legal actual oferă, de asemenea, posibilitatea adaptării răspunsului autorităților în cazul consumatorilor care nu sunt implicați în activități de trafic.
Modificările ar putea avea efecte asupra sistemului judiciar
Procurorii avertizează că reducerea limitelor de pedeapsă ar putea produce schimbări în activitatea organelor judiciare, inclusiv în ceea ce privește competența acestora, utilizarea unor procedee probatorii, termenele de prescripție și aplicarea unor instituții de drept penal și procesual penal.
Din acest motiv, orice modificare legislativă trebuie analizată în detaliu, inclusiv prin evaluarea efectelor asupra urmăririi penale și funcționării sistemului judiciar.
Parchetul General susține dezvoltarea serviciilor medicale, a programelor de consiliere și tratament, precum și a măsurilor de reintegrare socială pentru consumatorii de droguri, în special pentru cei care se confruntă cu dependența.
Instituția consideră însă că aceste măsuri pot fi dezvoltate în paralel cu instrumentele penale, fără ca reducerea sancțiunilor să reprezinte o condiție obligatorie.
În concluzie, Parchetul General a transmis un punct de vedere nefavorabil adoptării inițiativei legislative în forma analizată. Procurorii solicită ca orice reformă în domeniu să se bazeze pe date statistice, evaluări criminologice și medicale, precum și pe o analiză a impactului asupra sănătății publice și sistemului judiciar.
Ce prevede proiectul de lege
Un proiect de lege depus la Senat propune ca deținerea de droguri destinate exclusiv consumului propriu să nu mai constituie infracțiune, ci contravenție. În prezent, cumpărarea sau deținerea de droguri este sancționată penal cu închisoarea.
Inițiativa a fost depusă de senatorii Victoria Stoiciu, neafiliată și fostă membră PSD, Cristian Ghinea (USR) și Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL). Inițiatorii au solicitat ca proiectul să fie dezbătut în procedură de urgență.
Potrivit propunerii legislative, cultivarea, producerea, fabricarea, prepararea, cumpărarea sau deținerea de droguri, atunci când substanțele sunt destinate exclusiv consumului propriu, ar urma să fie încadrate drept contravenții.
Pentru drogurile de risc, proiectul prevede amenzi cuprinse între 1.000 și 1.500 de lei, în timp ce pentru drogurile de mare risc, sancțiunile propuse sunt cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.
