Irlanda a propus reducerea cu aproximativ 141 de miliarde de euro a viitorului buget al Uniunii Europene, față de varianta inițială prezentată de Comisia Europeană. România susține menținerea finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, esențiale pentru investiții, dezvoltare regională și sprijinirea fermierilor.
Irlanda, țara care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a prezentat sâmbătă o variantă revizuită a bugetului comunitar pentru perioada 2028-2034. Propunerea prevede economii de aproximativ 141 de miliarde de euro, reprezentând o reducere de circa 8% față de proiectul inițial al Comisiei Europene, potrivit AFP.
Noua variantă urmărește să apropie pozițiile celor 27 de state membre, în condițiile în care negocierile privind viitorul buget european sunt marcate de diferențe importante între țările care solicită reducerea cheltuielilor și cele care susțin menținerea unui nivel ridicat al finanțării.
Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al Uniunii Europene. Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro sunt destinate rambursării datoriei aferente fondului de redresare post-pandemică.
Ce poziție are România
România se numără printre cele 17 state din grupul „Prietenii coeziunii”, care solicită finanțări consistente pentru agricultură și reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni.
Președintele Nicușor Dan a organizat vineri, 9 octombrie 2026, o ședință de lucru cu membri ai Guvernului, experți ai ministerelor și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, în pregătirea Consiliului European de săptămâna viitoare.
Potrivit Administrației Prezidențiale, bugetul pentru perioada 2028-2034 va influența direct perspectivele economice ale României, prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.
„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis Administrația Prezidențială.
Autoritățile române consideră aceste instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, modernizarea agriculturii, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare.
Totodată, România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre.
Statele europene, împărțite în privința cheltuielilor
Propunerea Irlandei încearcă să concilieze două poziții divergente. Germania și alte state din nordul și centrul Europei, considerate „frugale”, solicită reduceri substanțiale ale cheltuielilor comunitare.
În schimb, Franța susține un buget european ambițios, care să permită finanțarea unor politici comune consistente.
În septembrie, Germania, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Austria au cerut ca viitorul buget să fie redus cu câteva sute de miliarde de euro față de cele 2.000 de miliarde propuse de Comisia Europeană. Cei cinci lideri au apreciat că majorarea nominală de aproximativ 60% față de bugetul pentru perioada 2021-2027 este nerealistă.
Aceștia au argumentat că Uniunea trebuie să acorde o atenție mai mare investițiilor în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației ilegale, fără a crește excesiv contribuțiile statelor membre.
Ce cheltuieli ar putea fi reduse
Compromisul propus de Irlanda vizează în principal programul de ajutor pentru dezvoltare „Global Europe”, cheltuielile administrative și un nou fond dedicat competitivității.
În schimb, finanțarea politicilor tradiționale ale Uniunii Europene ar urma să fie, în ansamblu, menținută față de propunerea inițială a Comisiei, fără reduceri ale sumelor alocate statelor pentru Politica agricolă comună și politica de coeziune.
Irlanda a propus și atragerea a 55 de miliarde de euro din noi resurse proprii ale Uniunii, inclusiv prin taxe aplicate deșeurilor electronice și marilor întreprinderi, pentru alimentarea bugetului comunitar fără o majorare corespunzătoare a contribuțiilor statelor membre.
Varianta revizuită va fi discutată la summitul liderilor europeni programat săptămâna viitoare la Bruxelles. Obiectivul instituțiilor europene este să ajungă la un acord înainte de Crăciun, în condițiile în care negocierile privind bugetul pentru 2028-2034 urmează să intre într-o etapă decisivă.
