Premiul Nobel pentru Chimie 2026 ar fi fost acordat cercetătorilor Henri B. Kagan și Kenso Soai pentru descoperirile privind efectele neliniare și autocataliza în sinteza organică asimetrică, potrivit informațiilor transmise miercuri, 7 octombrie, de Academia Regală Suedeză de Științe.
Cercetările celor doi oameni de știință au contribuit la explicarea unei probleme care i-a preocupat pe chimiști timp de peste un secol: modul în care poate apărea spontan homochiralitatea, o proprietate fundamentală a chimiei vieții. Descoperirile au avut, de asemenea, implicații importante pentru dezvoltarea reacțiilor utilizate în producerea medicamentelor.
Unele molecule, inclusiv aminoacizii, există în două forme care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă, asemănătoare mâinii stângi și mâinii drepte. Organismele vii folosesc însă doar una dintre aceste forme în structura proteinelor. Această caracteristică este cunoscută sub numele de homochiralitate.
În mod obișnuit, reacțiile chimice care pot produce cele două forme în oglindă ale unei molecule generează cantități aproximativ egale din fiecare. De-a lungul timpului, chimiștii au încercat să găsească metode prin care să poată obține predominant sau exclusiv una dintre aceste variante.
Controlul acestui proces este deosebit de important în industria farmaceutică. Cele două forme ale aceleiași molecule pot avea efecte biologice diferite atunci când interacționează cu organismele vii, ceea ce face esențială posibilitatea de a controla forma rezultată în urma unei reacții chimice.
Potrivit informațiilor prezentate de Academia Regală Suedeză de Științe, Henri B. Kagan a făcut un prim progres important în 1986, când a identificat o nouă modalitate de manipulare a reacțiilor chimice. Metoda sa a permis obținerea unui exces al uneia dintre cele două forme în oglindă, într-o proporție considerată anterior dificil de atins.
Henri B. Kagan s-a născut în 1930, la Boulogne-Billancourt, în Franța. Și-a obținut doctoratul în 1960 la Collège de France și este profesor emerit la fosta Université Paris-Sud.
Cercetarea a fost continuată de omul de știință japonez Kenso Soai. În 1995, acesta a descris o reacție chimică despre care Academia Nobel susține că avea potențialul de a deveni homochirală.
Un moment decisiv a venit în 2003, când Soai a prezentat o reacție în care se forma numai una dintre cele două variante posibile ale moleculei. Potrivit Academiei, în afara proceselor care au loc în organismele vii, o asemenea performanță nu mai fusese realizată până atunci.
Kenso Soai s-a născut în 1950, la Hiroshima, și și-a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo. Este profesor emerit la Tokyo University of Science.
Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie, a subliniat importanța cercetărilor celor doi oameni de știință pentru înțelegerea modului în care homochiralitatea poate apărea spontan.
Descoperirile lui Kagan și Soai au o importanță deosebită și pentru chimiștii care proiectează reacții utilizate la fabricarea produselor farmaceutice. Cercetările lor oferă instrumente pentru înțelegerea și controlul orientării tridimensionale a moleculelor și pentru selectarea uneia dintre cele două forme care se comportă ca imaginile într-o oglindă.
Henri B. Kagan și Kenso Soai ar urma să împartă în mod egal premiul, în valoare de 12 milioane de coroane suedeze.
Potrivit formulării prezentate pentru distincția din 2026, Premiul Nobel pentru Chimie recompensează descoperirea „efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”.
Prin cercetările lor, cei doi oameni de știință au contribuit la explicarea unei proprietăți fundamentale a chimiei vieții și la dezvoltarea unor metode cu potențiale aplicații practice importante, inclusiv în domeniul farmaceutic.
