România a ajuns, sâmbătă seara, într-o situație rar întâlnită în sistemul energetic național: importul de energie electrică a depășit producția internă și a urcat la aproape 3.400 MW, potrivit datelor Transelectrica. Nivelul importurilor s-a apropiat astfel de limita maximă a capacităților de interconexiune, estimată la 4.000 MW.
În seara zilei de 3 octombrie, producția națională livrată în rețea era de aproximativ 2.900 MW, în timp ce importurile ajungeau la aproape 3.400 MW. Situația a fost favorizată de producția hidro redusă, pe fondul secetei și al debitului scăzut al Dunării, dar și de aportul foarte redus al energiei eoliene.
Constantin Ștefan, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, susține că a avertizat încă din 2023 că România va ajunge într-o astfel de situație dacă vor continua să fie închise capacități de producție pe cărbune.
Fostul secretar de stat îl critică pe fostul ministru liberal al Energiei, Virgil Popescu, după ce acesta a afirmat recent că energia produsă pe cărbune este scumpă.
Constantin Ștefan afirmă că, în 2018, când România dispunea de aproximativ 6.000 MW instalați pe cărbune, prețul energiei nu depășea 300 de lei/MWh. În prezent, când mai sunt aproximativ 1.500 MW pe cărbune, prețurile au ajuns și la peste 2.000 de lei/MWh.
Potrivit lui Constantin Ștefan, România nu are nevoie doar de energie ieftină, ci de energie produsă „în bandă”, care poate contribui la reducerea prețurilor din piață. În opinia sa, cărbunele va rămâne în Sistemul Energetic Național până în 2030, mai ales în contextul crizei energetice generate în acest an de seceta prelungită.
Datele privind seara de 3 octombrie arată că, în intervalul în care importurile au depășit producția internă, prețul pe Piața pentru Ziua Următoare a fost de peste 1.900 de lei/MWh, în timp ce centralele pe gaze produceau aproximativ 1.250 MW, iar cele pe cărbune sub 600 MW.
