Sistemul sanitar se confruntă cu o nouă criză financiară, iar spitalele ajung să își numere banii de la o zi la alta. În unitățile medicale unde fondurile s-au epuizat, pacienții sunt trimiși să își cumpere singuri din farmacii materialele sanitare și medicamentele de care au nevoie.
Problemele afectează inclusiv programe medicale esențiale, precum cele pentru Terapie Intensivă, infarct sau accident vascular cerebral (AVC). În lipsa unei finanțări suficiente, soluțiile găsite de la o lună la alta riscă să mute problema dintr-o zonă a bugetului în alta.
Reprezentanții personalului medical și auxiliar susțin că responsabilitatea pentru situația actuală revine clasei politice.
„Absolut toată clasa politică pentru că ei ne-au adus în situația asta”, a declarat Viorel Hușanu, președintele Sindicatului Sanitas București.
Pacienții sunt trimiși să își cumpere materiale sanitare
În unele spitale, situația a ajuns la limita de avarie. Viorel Hușanu susține că există unități medicale care îi trimit pe pacienți la farmacie pentru a-și cumpăra inclusiv feșe, materiale sanitare sau medicamente.
„Sunt spitale, nu aș vrea să nominalizez, care în momentul de față trimit pacienții să-și cumpere feșe, materiale sanitare sau chiar medicamente. În lipsa unui buget spitalele au ajuns la limita de avarie, se împrumută unii de la alții”, a declarat președintele Sindicatului Sanitas București.
Problemele financiare sunt resimțite în special în zonele critice ale sistemului medical.
„Gândiți-vă că nu se mai pot deplasa ambulanțele, sau la o unitate de primiri urgențe nu se mai pot achiziționa medicamente sau materiale sanitare de care au nevoie, deci discutăm de lucruri de care nu că s-ar putea întâmpla… se vor întâmpla dacă nu există finanțare”, a declarat Alexandru Rafila, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
Bani mutați de la alte programe
Ministrul Sănătății a încercat să rezolve temporar problema financiară, însă banii au fost luați din alte zone ale sistemului. Au fost folosite fonduri alocate pentru luna decembrie medicilor rezidenți și unor programe precum „Siguranța Transfuzională” sau „Mama și Copilul”.
„Acolo de unde ai luat bani înseamnă un gol, ceva neacoperit. Evident rectificarea bugetară trebuie să trateze toate problemele de finanțare și inclusiv aceste goluri create prin reașezări”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății.
Spitalele au primit astfel fonduri, însă acestea le-ar mai ajunge cel mult o săptămână.
În lipsa formării unui nou Guvern, soluțiile discutate sunt utilizarea fondului de urgență sau realizarea unei rectificări bugetare în Parlament.
„Orice soluție care asigură resurse este o soluție potrivită, nu știu dacă e mai bună sau mai puțin bună”, a declarat Alexandru Rafila, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
CNAS are nevoie de miliarde de lei
Problemele financiare nu se opresc la spitale. Și la Casele de Asigurări este nevoie de fonduri suplimentare pentru ca anul să poată fi încheiat fără datorii.
„Pentru luna noiembrie avem nevoie de mecanismul rectificării bugetare. Avem nevoie de 6 miliarde pentru luna decembrie ca să putem să încheiem anul fără datorii”, a declarat Horațiu Moldovan, președintele CNAS.
Bugetul și problema finanțării sistemului sanitar
Criza este pusă și pe seama modului în care sunt repartizate fondurile pentru sănătate. Potrivit declarațiilor prezentate, bugetul Ministerului Sănătății pentru 2026 a fost construit în contextul necesității menținerii țintei de deficit.
Datele publice privind bugetul pe 2026 arată însă o diferență importantă între creditele de angajament și creditele bugetare: Ministerul Sănătății are 31,1 miliarde de lei credite de angajament, în creștere față de anul anterior, dar 22,78 miliarde de lei credite bugetare, în scădere cu 12,87% față de 2025.
În același timp, în momentul aprobării bugetului, ministrul de atunci, Alexandru Rogobete, declara că anumite programe naționale și de screening ar putea necesita suplimentări printr-o rectificare bugetară în cursul anului.
Victor Costache, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară, susține că problema ține și de modul în care sunt distribuite fondurile în sistem.
„Bugetul sănătății din 2018 până în 2026 a crescut de cel puțin 5 ori. Ceea ce este regretabil e că fondurile pentru pacienți au crescut numai cu 60%. Ar fi foarte important să se adopte un model european în distribuirea fondurilor sănătății după principiul: fondurile urmează locul unde sunt tratați pacienții”, a declarat Victor Costache.
Specialistul consideră că sunt necesare și controale mai stricte pentru prevenirea fraudelor din spitale, precum și actualizarea tarifelor pentru serviciile medicale la nivelul anului curent.
Astfel, criza de finanțare riscă să afecteze atât funcționarea de zi cu zi a spitalelor, cât și programele medicale destinate pacienților cu afecțiuni grave, în condițiile în care autoritățile trebuie să găsească rapid resurse pentru acoperirea necesarului până la finalul anului.
