Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri, la Ploiești, că proiectul de lege privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate va fi pus săptămâna viitoare în procedură de transparență. Potrivit acestuia, legislația ar trebui modificată înainte ca președintele României să ia în calcul dizolvarea Parlamentului.
Țuțuianu a explicat că actuala Lege 208/2015 a fost concepută pentru alegeri parlamentare organizate la termen și nu permite, în forma actuală, derularea tuturor etapelor necesare într-un interval de trei luni, cât prevede Constituția pentru alegerile anticipate după dizolvarea Parlamentului.
„Am pus pe masă şi un proiect de lege privind alegerile anticipate”, a declarat președintele AEP, arătând că, dacă s-ar decide organizarea unui astfel de scrutin, întregul proces electoral ar trebui desfășurat în 90 de zile.
Una dintre principalele probleme identificate vizează exercitarea dreptului de vot de către românii din străinătate, inclusiv prin corespondență. Pentru alegerile din 2024 au fost organizate aproximativ 950 de secții de votare în străinătate, iar, în cazul unui scrutin anticipat, Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să asigure într-un timp foarte scurt organizarea acestora.
Calendar electoral redus la 75 de zile
Proiectul pregătit de AEP prevede ca data alegerilor parlamentare anticipate să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înaintea scrutinului. Unele dintre termenele prevăzute de legislația actuală ar urma să fie reduse, însă ar fi păstrate termenele considerate importante pentru exercitarea deplină a dreptului de vot.
O altă modificare vizează alegătorii din străinătate. Aceștia ar urma să se poată înregistra în Registrul electoral ca alegători în străinătate, printr-un formular online disponibil pe site-ul AEP, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până la cel mult 15 zile de la începerea perioadei electorale.
Proiectul prevede și reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor. În prezent, pragul este de 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă.
În cazul votului prin corespondență, perioada de înregistrare ar urma să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și să se încheie cu 45 de zile înainte de data votării.
Guvernul ar stabili data și calendarul alegerilor
Potrivit proiectului, Guvernul ar urma să stabilească, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, data alegerilor parlamentare anticipate, calendarul acțiunilor electorale, cheltuielile necesare și măsurile tehnice pentru organizarea scrutinului.
Calendarul electoral ar fi construit pe 75 de zile, în loc de 90.
Țuțuianu a atras atenția și asupra fondurilor necesare pentru organizarea alegerilor. Potrivit evaluării prezentate de acesta, un scrutin parlamentar anticipat ar costa cu aproximativ 30% mai mult decât alegerile din 2024, din cauza evoluției prețurilor și tarifelor.
Estimarea prezentată vineri este de aproximativ 112-113 milioane de euro, în timp ce AEP a avansat anterior și o estimare de 160-170 de milioane de euro, pornind de la costurile totale ale scrutinului parlamentar precedent și de la presiunea logistică a organizării anticipate.
Proiectul va fi pus în transparență săptămâna viitoare
Adrian Țuțuianu a precizat că proiectul urmează să fie pus săptămâna viitoare în procedură de transparență și a arătat că partidele parlamentare ar trebui să îl analizeze și, dacă este cazul, să îl modifice înainte de adoptare.
Președintele AEP a subliniat că legislația ar trebui să fie adoptată înainte de eventuala dizolvare a Parlamentului, deoarece ulterior ar trebui emise și hotărârile de Guvern necesare pentru stabilirea datei alegerilor, a cheltuielilor, a măsurilor tehnice și a calendarului electoral.
AEP susține că modificarea prin lege este necesară și în contextul jurisprudenței Curții Constituționale privind drepturile electorale și posibilitatea limitată de a modifica prin ordonanță de urgență regulile care afectează exercitarea acestor drepturi.
