Un Registru al Agresorului, după modelul britanic „Clare’s Law”, este solicitat în România pentru ca femeile să poată afla, înainte de a deveni victime, dacă partenerul lor are un istoric de violență.
Demersul a fost inițiat de Alessandra Stoicescu, Fundația Mereu Aproape și comunitatea SHERO și a fost prezentat joi în Parlamentul României. Procurori, polițiști, parlamentari, primari, specialiști în protecția copilului și femei care au trecut prin experiențe de violență domestică au participat la discuții.
Inițiativa pornește de la o întrebare pe care, potrivit inițiatorilor, prea multe victime nu au avut cui să o adreseze: „Este omul de lângă mine un agresor?”.
Peste 40.000 de infracțiuni în primele opt luni
Datele Ministerului Afacerilor Interne indică amploarea fenomenului. În primele opt luni ale anului 2026, cazurile de violență domestică au crescut cu 26%, iar polițiștii au înregistrat peste 40.000 de infracțiuni.
Bogdan Despescu, chestor general de poliție și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a declarat că intervenția trebuie să se bazeze pe prevenire, evaluarea riscului și intervenție rapidă.
„Trebuie să acționăm pe trei direcții: prevenirea, evaluarea riscului și, bineînțeles, intervenția. Pentru mine și colegii mei este foarte importantă rapiditatea. Polițiștii au intervenit în peste 103.000 de cazuri, iar 23% dintre acestea au fost identificate cu risc iminent”, a declarat Bogdan Despescu.
Registrul, accesibil prin mecanisme clare
Alessandra Stoicescu, președintele Fundației Mereu Aproape, a susținut necesitatea unui registru care să poată fi consultat de cetățeni prin mecanisme clare. Ea a precizat că Ministerul Afacerilor Interne susține această direcție și a propus inclusiv măsuri de informare în instituțiile publice.
„Registrul care să poată fi consultat de oricine, prin mecanisme clare, acolo trebuie să ajungem. Ministerul de Interne susține acest lucru. Să punem în toate instituțiile statului afișe prin care, ele fiind în zona toaletelor, femeia aflată în pericol să poată primi această informație. Se întâmplă peste tot în lume. Și, trei, hai să vedem în legislație ce trebuie schimbat, inclusiv în Codul de procedură penală. Parlamentarii să se aplece să vadă ce trebuie făcut, ca pruncuciderea, femicidul să nu mai fie o realitate despre care vorbim la știri mult prea des”, a afirmat Alessandra Stoicescu.
Campania urmează să înceapă prin amplasarea unor afișe în toate instituțiile publice, inclusiv în toalete, astfel încât femeile aflate în pericol să poată citi informațiile fără să fie observate de agresor. Delegatul de Tineret al României a tipărit materialele și le-a distribuit autorităților locale.
„Soarta cuiva nu trebuie să fie despre noroc”
Lavinia Teodorescu, delegat de tineret al României în cadrul Congresului Puterilor Locale și Regionale din Europa, a vorbit despre cazul unei femei ucise deși avea ordin de protecție.
„Ceea ce m-a adus pe mine astăzi aici, atât ca delegat de tineret al României, cât și ca om, ca femeie: m-am născut în Teleorman, în 1999. În același an și în același județ s-au născut mai multe femei, printre care și Mihaela. Mihaela nu mai este printre noi. Ea a fost ucisă, deși avea ordin de protecție, în fața copiilor ei. Soarta cuiva nu trebuie să fie despre noroc. Trebuie să rezolvăm problema astăzi, dar să ne asigurăm că nu va mai reveni peste 10-20 de ani”, a spus Lavinia Teodorescu.
Brățara electronică, propusă ca regulă
Problema victimelor care au deja ordine de protecție a fost abordată și de Alina Gorghiu, președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului.
Aceasta a anunțat că luni urmează să fie depus un proiect prin care brățara electronică să devină regulă în astfel de situații, printr-un mecanism denumit „opt-out”. Potrivit propunerii, brățara ar urma să fie aplicată ca măsură de protecție, iar victima să poată renunța la aceasta doar dacă își exprimă în scris opțiunea.
„De ce ajungem la genul ăsta de drame, cu o femeie care are ordin de protecție și este omorâtă? Avem un proiect pe care luni îl vom depune, care face ca brățara electronică să devină regulă. Prin noul mecanism, pe care noi îl numim «opt-out», brățara va fi aplicată ca măsură de protecție, iar victima trebuie să își exprime în scris dacă nu și-o dorește”, a spus Alina Gorghiu.
Procurorul general susține analiza unei baze de date
Cristina Chiriac, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a atras atenția că în spatele fiecărui dosar se află o persoană care a solicitat ajutor, fie direct, fie prin semnale care trebuie identificate de instituțiile statului.
„În spatele fiecărui dosar e o persoană care a cerut ajutor, uneori explicit, uneori prin semnale pe care instituțiile statului trebuie să fie capabile să le identifice până nu e prea târziu. Consider că propunerea pentru dezvoltarea unei baze de date interinstituționale în materia violenței domestice merită o analiză serioasă”, a declarat Cristina Chiriac.
Potrivit datelor prezentate în cadrul demersului, una din trei femei este victima unei agresiuni ori a constrângerii în familie. Inițiatorii susțin că statul trebuie să intervină la timp, înainte ca lipsa de reacție să ducă la pierderea unei vieți.
Primul pas pentru introducerea Registrului Agresorului a fost făcut în Parlament. Urmează dezbaterile și întâlnirile cu instituțiile care trebuie să avizeze proiectul, iar parlamentarii prezenți au solicitat ca inițiativa să fie adoptată cât mai urgent.
