Guvernul României a decis scoaterea exploatărilor de grafit de la Baia de Fier din lista minelor închise, deschizând perspectiva reluării activității într-un sector considerat strategic pentru baterii, industria energetică și tehnologiile viitorului.
România face un pas important în competiția mondială pentru materiile prime critice. Guvernul a adoptat Hotărârea prin care cele două perimetre de grafit de la Baia de Fier, Cătălinu și Ungurelașu, sunt scoase din lista exploatărilor care urmau să fie închise și ecologizate.
Anunțul a fost făcut de Radu Miruță, care a subliniat importanța deciziei pentru păstrarea și valorificarea unei resurse minerale considerate strategice.
„Baia de Fier este de astăzi o mină care se redeschide”, a transmis acesta, după adoptarea hotărârii de Guvern.
Decizia vine după mai mulți ani de demersuri pentru menținerea licenței de exploatare în proprietatea statului român. În august 2025, Guvernul aprobase prelungirea licenței pentru exploatarea grafitului din zonă, aceasta fiind deținută de compania de stat SALROM.
De la mina de creion la materia primă pentru baterii
Grafitul de la Baia de Fier–Polovragi este cunoscut și exploatat de zeci de ani. Activitatea minieră în zonă a început înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, iar mina Cătălinu a funcționat până în anul 1994.
Astăzi însă, importanța grafitului este cu totul alta.
Materialul este esențial pentru producția bateriilor litiu-ion, fiind utilizat în special pentru realizarea anodului. Odată cu dezvoltarea automobilelor electrice, a sistemelor de stocare a energiei și a industriei bateriilor, cererea pentru grafit și materiale anodice a devenit o problemă strategică pentru marile economii ale lumii.
Adevărata miză pentru România nu este însă doar redeschiderea unei mine.
Specialiștii atrag atenția că valoarea economică majoră se află în procesarea materiei prime: purificarea grafitului, transformarea acestuia în grafit sferic și producerea materialelor anodice utilizate în baterii.
Cu alte cuvinte, provocarea este construirea unui lanț industrial complet: extracție – preparare – purificare – grafit pentru baterii – materiale anodice.
China domină piața mondială
Grafitul a devenit una dintre materiile prime în care dependența mondială de China este extrem de ridicată.
China domină nu doar extracția, ci mai ales procesarea și producția de materiale active pentru anozi. Tocmai această concentrare a lanțului de aprovizionare a determinat Statele Unite și Uniunea Europeană să caute noi surse de materii prime și să investească în capacități proprii de procesare.
Pentru Europa, redeschiderea unei exploatări de grafit într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO poate avea o importanță strategică mult mai mare decât simpla producție locală.
Uniunea Europeană urmărește, prin politica privind materiile prime critice, reducerea dependenței de furnizori externi și creșterea capacităților de extracție, procesare și reciclare pe teritoriul european.
În acest context, Baia de Fier ar putea deveni o piesă importantă într-o strategie mai amplă de securizare a lanțurilor europene de aprovizionare.
O oportunitate pentru Gorj și pentru industria românească
Pentru județul Gorj, reluarea exploatării poate însemna mai mult decât redeschiderea unei mine.
Proiectul ar putea genera locuri de muncă, investiții în infrastructură și dezvoltarea unor activități industriale conexe. În același timp, România are șansa de a evita modelul clasic în care materia primă este extrasă și exportată, iar valoarea adăugată este realizată în alte state.
Dacă investițiile vor merge dincolo de simpla extracție, grafitul de la Baia de Fier ar putea contribui la apariția unei noi industrii în România, legată de baterii, materiale avansate și tehnologii energetice.
România intră într-o competiție strategică
Redeschiderea minei nu înseamnă că România va concura imediat cu China la nivelul volumelor produse. Diferența este uriașă, iar dezvoltarea unei exploatări moderne presupune investiții, reevaluarea rezervelor, tehnologii de procesare și demonstrarea viabilității economice.
Însă România deține un avantaj important: are o resursă internă de grafit într-un moment în care Europa și Statele Unite caută urgent să-și reducă dependența de China.
Prin redeschiderea exploatărilor de la Baia de Fier, România readuce în atenție o resursă care, timp de decenii, a fost considerată doar un mineral industrial.
Astăzi, grafitul este însă parte din competiția mondială pentru baterii, energie și tehnologie.
Întrebarea decisivă este dacă România se va limita la extragerea grafitului sau va reuși să construiască, în jurul acestei resurse, o industrie cu valoare adăugată. De răspunsul la această întrebare poate depinde dacă Baia de Fier va deveni doar o mină redeschisă sau unul dintre proiectele strategice ale industriei românești.
