Au trecut peste 130 de ani de la construirea primei șosele moderne prin Defileul Jiului, pe traseul actualului DN 66, una dintre cele mai spectaculoase rute naționale din România. Modernizat în ultimii ani, drumul care traversează munții va fi completat, în perioada următoare, de investiții și în infrastructura feroviară a defileului, inclusiv în halte, tuneluri și poduri.
Drumul cioplit între munți
Șoseaua Petroșani – Bumbești-Jiu, cu o lungime de peste 30 de kilometri, traversează valea adâncă săpată de râul Jiu între Munții Vâlcan și Parâng. Drumul leagă Valea Jiului de sudul Carpaților și, mai departe, de municipiul Târgu Jiu.
Prin Petroșani, traseul este conectat și cu celelalte localități miniere ale Văii Jiului: Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani.
În trecut, trecătoarea prin munți era cunoscută sub numele de „Pasul Surduc” și reprezenta una dintre principalele legături dintre Transilvania și Oltenia. Până în anul 1918, Defileul Jiului a constituit granița dintre Regatul României și Transilvania, aflată atunci în Imperiul Austro-Ungar.
La intrarea în defileu dinspre Petroșani se afla vama din Pasul Surduc. Un alt punct important de frontieră funcționa la aproximativ șapte kilometri mai jos, pe cursul Jiului, în apropierea Mănăstirii Lainici. Clădirea a găzduit, între anii 1867 și 1918, sediul Oficiului Vamal dintre Regat și Transilvania, iar fostele puncte de frontieră pot fi observate și astăzi pe marginea șoselei.
Calea ferată săpată prin munte
Defileul Jiului este traversat și de una dintre cele mai impresionante căi ferate din România, linia Petroșani – Bumbești-Jiu. Construcția acesteia a început în 1924, după aproape jumătate de secol de la primele inițiative privind realizarea legăturii feroviare.
Lucrările au fost întrerupte în mai multe rânduri, iar linia a fost finalizată abia în 1948.
În primăvara acelui an, când aproximativ două treimi din lucrări erau deja realizate, regimul comunist a transformat șantierul Bumbești–Livezeni într-un „Șantier Național al Tineretului”. Între 1 aprilie și 1 noiembrie 1948, aici au fost mobilizați 27.988 de brigadieri, alături de muncitori și tehnicieni CFR, pentru finalizarea celor mai dificile sectoare ale traseului.
În zona Lainici, pe o distanță de mai puțin de 900 de metri, au fost construite șase viaducte și două tuneluri. Într-un alt sector, denumit sugestiv „La Locuri Rele”, pe aproximativ 1.500 de metri au fost realizate cinci tuneluri și șase viaducte.
Halte de epocă, între tuneluri și păduri
Câteva dintre haltele aflate de-a lungul căii ferate păstrează și astăzi imaginea marilor șantiere din anii ’40 și atmosfera unei epoci în care construcția liniei prin munți a reprezentat una dintre cele mai dificile lucrări de infrastructură din România.
În jurul lor, natura recucerește treptat spațiile abandonate sau mai puțin folosite. Atât calea ferată, cât și DN 66 traversează Parcul Național Defileul Jiului, o arie protejată dominată de păduri, stâncării și versanți abrupți.
Potrivit Administrației Parcului Național Defileul Jiului, pădurile naturale și cvasivirgine conservate în zonă oferă condiții ecologice specifice pentru peste 900 de specii de faună identificate.
Printre animalele care trăiesc în această zonă se numără ursul, lupul, râsul și vidra, dar și cerbul carpatin, căpriorul și capra neagră. În zonele stâncoase pot fi întâlnite vipera cu corn și vipera comună, iar Defileul Jiului este menționat în literatura de specialitate și ca unul dintre principalele culoare de migrație ale păsărilor.
Pădurile reprezintă cel mai întins și mai bine conservat ecosistem al parcului, ocupând peste 9.300 de hectare. Stâncăriile și râul Jiu completează acest habitat spectaculos, în care animalele sălbatice sunt rareori deranjate de prezența omului.
Urmează modernizarea căii ferate
Linia ferată Petroșani – Bumbești-Jiu continuă să aibă o importanță strategică pentru transport, chiar dacă trenurile circulă cu viteze reduse prin valea îngustă a Jiului.
În prezent, sunt desfășurate lucrări de reabilitare a infrastructurii feroviare, iar proiectele includ și modernizarea unor stații și halte reprezentative pentru istoria acestei rute.
Printre acestea se află Pietrele Albe și Meri, zone înconjurate de clădiri ale fostelor colonii muncitorești și de foste cazarme militare, amplasate printre tuneluri și viaducte.
În următorii ani, modernizarea infrastructurii din Defileul Jiului va continua, urmând să fie reabilitate și mai multe tuneluri și poduri. Astfel, spectaculoasa rută feroviară care traversează munții ar putea intra într-o nouă etapă, după aproape opt decenii de la finalizarea sa, păstrând totodată farmecul istoric al uneia dintre cele mai impresionante traversări feroviare din România.
