Peste 800.000 de angajați din sectorul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale în baza noii Legi a salarizării, aflată în etapa finală a negocierilor. Impactul bugetar al majorărilor va fi limitat la 12,1 miliarde de lei în 2027, în timp ce forma finală a proiectului trebuie adoptată și promulgată până la 31 august pentru ca România să poată accesa 770 de milioane de euro din PNRR.
Noua Lege a salarizării bugetare se apropie de forma finală, negocierile fiind concentrate în această perioadă asupra domeniilor Educație și Sănătate. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public ar putea beneficia de majorări salariale.
Potrivit ministrului, plafonul maxim acceptat pentru creșterea cheltuielilor salariale în anul 2027 este de 12,1 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de aproximativ 7,3% a masei salariale. Solicitările inițiale ale instituțiilor și sindicatelor ar fi depășit 20 de miliarde de lei, însă această variantă nu este considerată sustenabilă pentru buget.
„Nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1 miliarde”, a explicat Dragoș Pîslaru, precizând că, pentru respectarea plafonului bugetar, unele majorări vor fi acordate etapizat.
Niciun bugetar nu ar urma să piardă la salariu
Proiectul prevede și o clauză de protecție pentru angajații din sectorul public. Astfel, niciun salariat nu ar trebui să ajungă la un venit net mai mic decât cel aflat în plată în prezent.
În cazul în care noua grilă salarială și diminuarea anumitor sporuri ar conduce la scăderea venitului, diferența ar urma să fie compensată prin sume cu caracter salarial. Acestea vor fi impozitate și vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei.
Spre deosebire de variantele anterioare ale proiectului, mecanismul de protecție nu va mai fi limitat la o perioadă de cinci ani, ci va fi menținut atât timp cât va fi necesar.
Majorări pentru peste 75% dintre angajații din Sănătate
În domeniul Sănătății, negocierile cu sindicatele au dus deja la o versiune avansată a proiectului. Discuțiile au vizat salariile de bază, plata gărzilor, sporurile și măsurile menite să prevină scăderea veniturilor.
Ministrul Muncii afirmă că, în urma negocierilor, peste 75% dintre angajații din Sănătate ar urma să beneficieze de creșteri salariale, în timp ce mai puțin de 18% dintre cazuri ar rămâne în situația de a necesita măsuri compensatorii.
Proporția este mai mare decât estimarea de la sfârșitul lunii iulie, când majorările erau anticipate pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sistem.
Profesorii, în centrul negocierilor
Cea mai dificilă parte a reformei rămâne însă Educația. Varianta inițială a grilei salariale a generat nemulțumiri, iar Ministerul Muncii urmează să prezinte o nouă propunere pentru profesorii din învățământul preuniversitar și universitar.
Obiectivul este respectarea angajamentelor asumate de Guvern după greva generală din 2023, inclusiv în ceea ce privește raportarea salariului profesorului debutant la salariul mediu brut pe economie.
Aplicarea integrală a noii grile în 2027 ar depăși însă limita bugetară stabilită. Soluția aflată în discuție este eșalonarea majorărilor, astfel încât noua grilă pentru Educație să fie aplicată integral începând din 2028.
Printre măsurile discutate se numără și dublarea plății cu ora, pentru a menține atractive orele suplimentare și pentru a contribui la ocuparea posturilor vacante. De asemenea, indemnizația de dirigenție ar urma să fie diferențiată și să fie cuprinsă între 10% și 20%, în funcție de criterii care urmează să fie stabilite.
Legea trebuie adoptată până la 31 august
Ministerul Muncii a publicat pe 3 august proiectul de lege, grilele salariale și calendarul de implementare. Documentele se află încă în dezbatere, iar forma finală depinde de rezultatul negocierilor cu sindicatele și de acordul partidelor politice.
Termenul este unul extrem de scurt. Pentru ca România să îndeplinească jalonul din PNRR și să poată accesa 770 de milioane de euro, legea trebuie să fie adoptată și promulgată până la 31 august.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, aceasta este ultima săptămână în care poate fi obținut consensul politic și social necesar. Discuțiile de la Palatul Cotroceni cu reprezentanții partidelor, inclusiv cu cei ai PSD, au fost descrise de ministru drept constructive.
Noua Lege a salarizării își propune, în principal, să reducă diferențele dintre angajații care desfășoară activități similare în instituții diferite și să schimbe raportul dintre salariul de bază și sporuri.
Miza reformei nu este însă doar accesarea fondurilor europene, susține ministrul Muncii, ci și corectarea inechităților salariale acumulate în ultimii ani în sistemul public.
