Resursele regenerabile de apă dulce sunt distribuite extrem de inegal la nivel mondial. În timp ce câteva state concentrează o parte semnificativă din apa dulce regenerabilă a planetei, alte țări dispun de resurse mult mai limitate. România generează anual aproximativ 42,38 miliarde de metri cubi de resurse interne regenerabile de apă dulce, echivalentul a circa 0,1% din totalul mondial.
Potrivit datelor World Bank, provenite din sistemul AQUASTAT al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), resursele interne regenerabile de apă dulce ale României se ridică la aproximativ 42,38 miliarde de metri cubi pe an. La nivel mondial, volumul este estimat la aproximativ 42.810 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă că România contribuie cu circa 0,1% la totalul global.
Indicatorul se referă la apa dulce generată în interiorul unei țări, prin scurgerea râurilor și reîncărcarea apelor subterane. Acesta nu trebuie confundat cu totalul resurselor de apă disponibile unei țări, care poate include și apa provenită din afara granițelor.
Brazilia conduce detașat clasamentul mondial
Diferențele dintre state sunt considerabile. Brazilia ocupă primul loc în lume în funcție de volumul resurselor interne regenerabile de apă dulce, cu aproximativ 5.661 de miliarde de metri cubi, reprezentând 13,2% din totalul mondial.
Abundența resurselor de apă ale Braziliei este strâns legată de sistemul Amazonului, care joacă un rol major în disponibilitatea apei dulci a țării.
Pe următoarele poziții se află Rusia, cu aproximativ 4.312 miliarde de metri cubi, și Canada, cu aproximativ 2.850 de miliarde de metri cubi. Clasamentul primelor cinci este completat de Statele Unite și China, fiecare concentrând aproximativ 6,6% din resursele regenerabile interne de apă dulce ale lumii.
În total, primele cinci țări – Brazilia, Rusia, Canada, Statele Unite și China – concentrează 43,2% din resursele regenerabile interne de apă dulce ale planetei.
Resursele de apă pe cap de locuitor schimbă clasamentul
Volumul total al resurselor de apă nu este însă suficient pentru a determina cât de bine aprovizionată cu apă este populația unei țări. Raportarea resurselor la numărul de locuitori schimbă semnificativ clasamentul.
Brazilia, deși ocupă primul loc la nivel mondial după volumul total al resurselor interne regenerabile de apă dulce, ajunge pe locul 24 în clasamentul per capita, cu aproximativ 26.918 metri cubi de apă pentru fiecare locuitor.
Rusia se află pe locul 21, cu aproximativ 29.895 de metri cubi pe cap de locuitor.
În cazul Canadei, populația relativ redusă în raport cu dimensiunea resurselor de apă ridică țara până pe locul șase la nivel mondial în clasamentul per capita, mult mai aproape de poziția sa de top trei în clasamentul bazat pe volumul total.
Diferențele arată că disponibilitatea apei nu poate fi evaluată doar prin cantitatea totală existentă într-o țară. Populația, distribuția geografică a resurselor, infrastructura și accesul efectiv la apă sunt factori esențiali.
America Latină concentrează aproape o treime din apa dulce regenerabilă
Și la nivel regional există diferențe importante. America Latină și Caraibe concentrează aproape o treime din resursele regenerabile interne de apă dulce ale lumii.
Regiunea Asia-Pacific urmează cu aproximativ 29%, în timp ce Europa deține circa 16% din totalul mondial. America de Nord concentrează aproximativ 13%, în principal datorită resurselor importante ale Canadei și Statelor Unite.
Africa reprezintă aproximativ 9%, iar Orientul Mijlociu doar 1% din resursele regenerabile interne de apă dulce ale lumii.
Discrepanțele devin și mai evidente atunci când apa este calculată în funcție de populație. Dintre cele 20 de țări cu cele mai mici cantități de apă dulce disponibile pe cap de locuitor, șapte se află în Orientul Mijlociu, iar alte șapte în Africa.
România: 42,38 miliarde de metri cubi de resurse regenerabile anual
În acest context global, România dispune anual de aproximativ 42,38 miliarde de metri cubi de resurse interne regenerabile de apă dulce.
Raportată la totalul mondial de aproximativ 42.810 miliarde de metri cubi, cantitatea reprezintă circa 0,1% din resursele regenerabile interne de apă dulce ale planetei.
Datele World Bank, bazate pe AQUASTAT, indică totodată că, în 2022, retragerile totale de apă dulce din România au reprezentat aproximativ 19% din resursele interne.
Acest indicator trebuie însă interpretat distinct de volumul total al resurselor regenerabile. Faptul că o anumită proporție din resurse este retrasă pentru consum, agricultură, industrie sau alte utilizări nu înseamnă că aceasta reprezintă cantitatea totală de apă disponibilă sau consumată efectiv.
În ansamblu, datele evidențiază diferențele majore dintre țări în ceea ce privește disponibilitatea apei dulci. România dispune de o cantitate semnificativă de resurse regenerabile la nivel național, însă, raportată la volumul global, contribuția sa este redusă, de aproximativ 0,1%.
