România a trecut, cel puțin temporar, de la importuri masive de energie la export, după ce vântul puternic din Dobrogea a readus producția eoliană la peste 2.000 MW.
Sistemul energetic național a primit o gură de oxigen în weekend, după aproape o săptămână în care producția eoliană a fost foarte redusă. Sâmbătă seară, în intervalul de vârf al consumului, România a reușit nu doar să-și acopere necesarul de energie, ci și să exporte peste 500 MW.
În jurul orei 21:30, producția națională depășea 7.000 MW, în timp ce consumul se situa la aproximativ 6.500 MW. Principalul factor care a schimbat balanța a fost energia eoliană. Turbinele din Dobrogea produceau aproximativ 2.460 MW, reprezentând aproape 35% din producția internă.
Vântul a continuat să susțină sistemul și duminică dimineață. La ora 07:34, România producea 5.623 MW, dintre care 2.076 MW proveneau din centralele eoliene. Astfel, energia eoliană reprezenta 36,94% din întreaga producție națională și devenise principala sursă de electricitate a țării.
În același moment, producția era asigurată de 2.076 MW din eolian, 1.232 MW din hidrocarburi, 787 MW din cărbune, 684 MW din nuclear și 579 MW din hidroenergie.
De la importuri de peste 2.000 MW la posibilitatea de export
Schimbarea este semnificativă după zilele în care lipsa vântului a pus presiune pe sistemul energetic. În anumite intervale de seară, România a fost nevoită să importe peste 2.000 MW pentru a acoperi consumul intern.
Datele operative indică o producție eoliană medie zilnică foarte redusă la începutul lunii august: 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.
Revenirea bruscă a vântului în Dobrogea a schimbat însă rapid situația. Cele peste 2.000 MW furnizate de eoliene au redus presiunea asupra celorlalte surse de producție și au permis României să treacă, temporar, în poziția de exportator.
Sistemul energetic rămâne vulnerabil
Contextul energetic rămâne însă dificil. Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este oprită din 28 iulie, în condițiile nivelului extrem de redus al Dunării. În aceste condiții, producția nucleară a României este asigurată în prezent de Unitatea 2, cu aproximativ 680 MW.
În același timp, seceta afectează producția hidro, iar temperaturile ridicate mențin consumul de electricitate la niveluri ridicate, în special în intervalele de seară.
Revenirea eolienelor oferă, astfel, o importantă gură de oxigen sistemului energetic, dar nu rezolvă problema de fond. Cei peste 2.000 MW produși în prezent de turbine pot dispărea rapid dacă intensitatea vântului scade, iar România ar putea fi nevoită din nou să apeleze la importuri pentru echilibrarea sistemului.
Pentru moment însă, vântul din Dobrogea a schimbat radical situația: după zile de importuri masive, România a ajuns să aibă suficientă energie pentru a-și acoperi consumul și chiar pentru a trimite electricitate peste graniță.
