România încearcă să mențină în funcțiune centralele pe cărbune pe fondul riscurilor privind securitatea energetică, însă energia produsă de acestea pare să fie prea scumpă pentru cumpărătorii de pe piață. Complexul Energetic (CE) Oltenia, singurul mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, a încercat să vândă energie cu livrare până la finalul anului 2027, dar nu a găsit niciun cumpărător.
CE Oltenia a lansat, la finalul lunii iulie, șase oferte de vânzare de energie electrică în profil bandă, cu livrare în perioada 1 octombrie 2026 – 31 decembrie 2027, pe piața de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM.
Patru dintre oferte vizau energie furnizată la o putere de 5 MW, iar celelalte două la 10 MW. În total, compania a scos la licitație un volum de 439 GWh de energie electrică.
Potrivit ultimelor date disponibile pe platforma OPCOM, toate cele șase licitații au fost însă anulate, deoarece nu s-a prezentat niciun cumpărător interesat să achiziționeze energia.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători au considerat prea mare prețul de pornire solicitat de CE Oltenia, respectiv prețul minim de 730 de lei/MWh, pentru energia care ar fi urmat să fie livrată începând din această toamnă și pe parcursul anului viitor.
Dacă ar fi reușit să vândă întreaga cantitate la prețul minim solicitat, CE Oltenia ar fi încasat aproximativ 320 de milioane de lei.
După ultimele închideri de capacități, CE Oltenia mai operează trei grupuri energetice de câte 330 MW la termocentrala Rovinari și un grup de 330 MW la Turceni.
Grupul de la Turceni ar fi trebuit să fie scos din exploatare până la finalul acestei luni, în baza angajamentelor asumate prin PNRR. România a prezentat însă Comisiei Europene un studiu de adecvanță potrivit căruia funcționarea sistemului energetic ar deveni nepermis de riscantă în această iarnă dacă și acest grup ar fi închis.
Situația este complicată și de faptul că centrala pe gaze de la Mintia nu este încă finalizată. În acest context, România încearcă să obțină acordul Comisiei Europene pentru prelungirea funcționării grupului de la Turceni.
În paralel, Parlamentul a adoptat miercuri proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic. În actul normativ a fost introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare.
Decizia Parlamentului a fost adoptată în pofida avertismentelor anterioare ale Guvernului, potrivit cărora o parte din finanțarea prevăzută în PNRR ar putea fi pusă în pericol.
„Dacă luăm astfel de decizii, ceea ce se poate rostogoli în spațiul public înseamnă nu doar că vom pierde niște bani, ci că corecțiile pe PNRR vor fi foarte mari, se declanșează un angajament de ireversibilitate care înseamnă corecții imediate de peste 1 miliard de euro și posibilitatea de a bloca finanțările viitoare din ultimele tranșe pe care le avem de accesat din PNRR”, a declarat Ilie Bolojan.
Astfel, România se află într-o situație paradoxală: încearcă să păstreze temporar în funcțiune capacități pe cărbune pentru a evita riscurile asupra securității energetice, însă energia produsă de acestea nu găsește cumpărători la prețul solicitat. Cele șase licitații anulate de CE Oltenia arată că, la un preț minim de 730 de lei/MWh, piața nu a fost interesată de energia furnizată în bandă până la sfârșitul anului 2027.
