România este țara din Uniunea Europeană în care angajații singuri, fără copii, păstrează cea mai mică parte din salariul brut după achitarea impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii.
Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, publicate la jumătatea anului 2026 și analizate de Euronews, 41,5% din salariul brut al unui angajat român este direcționat către stat, acesta fiind cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Prin comparație, media europeană este de 29,1%.
La celălalt capăt al clasamentului se află Cipru, unde taxele și contribuțiile reprezintă doar 15,1% din salariul brut, urmat de Grecia, cu 17%.
După România, cele mai ridicate niveluri ale taxării muncii sunt înregistrate în Lituania (39,1%), Belgia (37,6%), Slovenia (36,9%), Germania (34,8%), Danemarca (34%) și Ungaria (33,5%). De asemenea, peste media Uniunii Europene se situează Luxemburg, cu 32,6%, și Croația, cu 31,5%.
În schimb, o povară fiscală mai redusă, sub pragul de 25% din salariul brut, este întâlnită în Cehia, Irlanda, Portugalia, Spania, Bulgaria, Malta, Estonia, Italia, Suedia și Slovacia.
În rândul celor mai mari patru economii ale Uniunii Europene, Germania înregistrează cea mai mare pondere a taxelor și contribuțiilor aplicate salariilor, de 34,8%, în timp ce Spania are cel mai redus nivel, de 22,1%. Franța se situează la 26,2%, iar Italia la 24,1%.
Analiza evidențiază că statele din sudul Europei aplică, în general, o fiscalitate mai redusă asupra salariilor. În schimb, țările din Europa Centrală și de Est tind să aibă o povară fiscală mai ridicată, în timp ce în Europa de Vest și în statele nordice și baltice diferențele sunt semnificative de la o țară la alta.
Situația se modifică în cazul familiilor cu copii. Pentru gospodăriile în care un singur părinte lucrează și întreține doi copii, media taxelor și contribuțiilor la nivelul Uniunii Europene scade la 8%.
România rămâne însă și în acest caz statul cu cea mai ridicată povară fiscală, de 33,4%. Lituania ocupă poziția a doua, cu 23,8%, la aproape zece puncte procentuale în urma României. Doar Ungaria, Slovenia, Finlanda și Danemarca mai depășesc pragul de 20%.
În Grecia și Polonia, familiile cu un singur venit și doi copii ajung să încaseze un venit net mai mare decât salariul brut, datorită alocațiilor și facilităților fiscale acordate pentru copii.
Germania înregistrează cea mai mare diferență între situația unui angajat singur și cea a unei familii cu doi copii susținută de un singur salariu. Ponderea taxelor și contribuțiilor scade de la 34,8% la doar 0,2%, în condițiile în care salariul brut anual este de 47.514 euro în ambele cazuri.
Astfel, familia cu doi copii rămâne cu un venit net anual de 47.424 de euro, în timp ce un angajat singur încasează 31.000 de euro net. Diferența dintre cele două situații ajunge la 16.424 de euro pe an.
În cazul familiilor în care ambii părinți lucrează și au doi copii, nivelul taxelor și contribuțiilor este mai redus decât în cazul persoanelor singure în toate statele membre, cu excepția Greciei, unde cele două categorii sunt taxate la același nivel. În Polonia, diferența dintre cele două situații este de 11,5 puncte procentuale.
Economistul Alex Mengden, de la Tax Foundation, atrage atenția că nivelul taxării muncii trebuie analizat în ansamblu, nu doar prin prisma impozitului pe venit. Potrivit acestuia, unele state se bazează într-o măsură mai mare pe contribuțiile sociale, în timp ce altele acordă o pondere mai mare impozitării directe a veniturilor.
Specialistul subliniază că, deși Danemarca figurează printre statele cu cele mai ridicate impozite pe venit, în Polonia cea mai mare parte a poverii fiscale asupra muncii este reprezentată de contribuțiile sociale.
Clasamentul realizat pe baza datelor Eurostat compară salariul brut anual cu venitul net rămas după plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii. Analiza are ca reper un angajat singur, fără copii, care câștigă salariul mediu din fiecare stat, dar include și comparații pentru alte tipuri de gospodării, pentru a evidenția efectele facilităților fiscale acordate familiilor.
