Infertilitatea masculină a devenit una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică la nivel mondial. Studiile recente indică o creștere estimată de 76% a cazurilor de infertilitate la bărbați în ultimele trei decenii, iar România urmează aceeași tendință îngrijorătoare. În prezent, unul din cinci cupluri din țară întâmpină dificultăți în conceperea unui copil, iar aproximativ 15% dintre cupluri sunt afectate de infertilitate, procent care depășește media globală.
În paralel cu această evoluție, specialiștii atrag atenția asupra scăderii naturale a nivelului de testosteron. Acest hormon esențial pentru sănătatea reproductivă masculină se reduce, în medie, cu aproximativ 1% pe an după vârsta de 30-40 de ani. Deși fenomenul face parte din procesul normal de îmbătrânire, efectele sale acumulate pe parcursul generațiilor sunt semnificative.
Potrivit dr. Mihail Pautov, expert în comunicare și asistent de cercetare în chirurgie generală la Institutul Clinic Fundeni, diferențele dintre generații pot fi înțelese simplu. Dacă bunicul unei persoane avea aceeași vârstă în urmă cu 40 de ani, este posibil ca acesta să fi avut cu aproximativ 40% mai mult testosteron. Medicul consideră că acest aspect ar putea reprezenta una dintre explicațiile creșterii accelerate a infertilității, deși comunitatea științifică nu a identificat o singură cauză responsabilă pentru fenomen.
Corpul uman și provocările lumii moderne
Dr. Pautov susține că organismul uman nu este adaptat ritmului accelerat al societății actuale. În opinia sa, evoluția tehnologică și schimbările sociale au avut loc mult prea rapid pentru ca biologia umană să țină pasul.
Corpul uman a fost conceput pentru activitate fizică, expunere la lumină naturală, interacțiuni sociale constante și perioade alternante de stres și relaxare. În schimb, stilul de viață contemporan presupune sedentarism, lipsa contactului cu natura, expunere prelungită la surse artificiale de lumină și niveluri ridicate de stres menținute pe termen lung.
Specialistul atrage atenția că efectele acestui stil de viață nu se limitează la fertilitate. Creșterea incidenței bolilor cardiovasculare, a depresiei, a obezității și a altor afecțiuni moderne este, în mare măsură, legată de modul în care trăim astăzi.
Stresul și izolarea socială, factori majori de risc
Unul dintre cei mai importanți factori care afectează fertilitatea masculină este stresul cronic. Potrivit medicului, lipsa relațiilor sociale autentice contribuie semnificativ la amplificarea acestuia.
Există cercetări care arată că fiecare persoană ar trebui să mențină relații apropiate cu cel puțin trei prieteni de încredere, pe care să se poată baza în orice situație. Totuși, ritmul actual de viață oferă tot mai puține oportunități pentru dezvoltarea și menținerea unor astfel de legături, ceea ce accentuează sentimentul de singurătate și crește nivelul de stres, cu efecte directe asupra fertilității.
Tehnologia și obiceiurile zilnice influențează fertilitatea
Pe lângă stres, și anumite obiceiuri aparent banale pot avea un impact negativ asupra fertilității masculine. Utilizarea frecventă a telefoanelor mobile purtate în buzunar sau a laptopurilor ținute pe genunchi poate determina creșterea temperaturii în zona scrotului, factor asociat cu reducerea fertilității.
La acestea se adaugă consumul de tutun și alcool, recunoscute pentru efectele lor negative asupra funcției reproductive. Toți acești factori acționează împreună și contribuie la deteriorarea sănătății reproductive masculine.
O schimbare fără precedent în istoria umanității
Pentru a ilustra amploarea transformărilor recente, dr. Pautov compară stilul de viață al omului modern cu cel al strămoșilor noștri. Dacă analizăm activitățile unui Homo sapiens de acum 200.000 de ani și le comparăm cu cele ale unei persoane din prezent, diferențele sunt uriașe.
Până la apariția Revoluției Industriale, în urmă cu aproximativ 200 de ani, schimbările sociale și tehnologice aveau loc într-un ritm mult mai lent. În schimb, internetul a devenit parte a vieții cotidiene în ultimii 30 de ani, smartphone-ul s-a răspândit în ultimii 14 ani, iar inteligența artificială a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii trei ani. Deși aceste transformări reprezintă o fracțiune infimă din istoria umanității, ele au modificat radical modul în care trăim.
Infertilitatea, o problemă globală
Cele mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății arată că aproximativ unul din șase adulți se confruntă cu infertilitatea pe parcursul vieții, ceea ce corespunde unei prevalențe de aproximativ 17,5%.
Rata este relativ similară la nivel mondial: 17,8% în țările cu venituri ridicate și 16,5% în statele cu venituri medii și scăzute, confirmând faptul că infertilitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică indiferent de nivelul de dezvoltare economică.
La nivel european, datele furnizate de Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) indică o creștere constantă a utilizării tehnicilor de reproducere asistată. În anul 2021, în 37 de țări europene au fost raportate peste 1,1 milioane de proceduri de reproducere asistată, cu 20% mai multe decât în anul precedent.
Totodată, aproximativ 25 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene se confruntă cu infertilitatea, iar accesul la tratamente diferă considerabil de la un stat la altul.
Scăderea numărului de spermatozoizi la nivel mondial
Datele arată că factorul masculin este responsabil exclusiv sau predominant pentru aproximativ 40-50% dintre cazurile de infertilitate.
În același timp, cercetările semnalează un declin dramatic al numărului și calității spermatozoizilor. O analiză sistematică amplă indică o reducere de 40-60% a concentrației spermatozoizilor la nivel global începând din 1973, cu o pierdere medie de aproape un milion de spermatozoizi pe mililitru în fiecare an.
Alte studii publicate în reviste de specialitate confirmă această tendință, estimând o scădere de aproximativ 60% în ultimele cinci-șase decenii în rândul bărbaților care se adresează clinicilor de fertilitate. Printre factorii asociați acestui fenomen se numără expunerea la toxine de mediu, stresul, alimentația dezechilibrată, obezitatea, fumatul și alte aspecte legate de stilul de viață.
Situația din România
În România, nivelul infertilității este comparabil cu media europeană și globală. Statisticile din 2024 arată că 17,1% dintre persoanele aflate la vârsta fertilă declară că au fost sau sunt afectate de infertilitate.
Specialiștii în sănătate reproductivă semnalează și o epuizare precoce a rezervei ovariene la femei, precum și creșterea factorilor de risc legați de stres, alimentația nesănătoasă, expunerea la toxine și substanțe chimice. Toate aceste elemente contribuie la diminuarea fertilității atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.
