Crescătorii de oi din România solicită autorităților măsuri urgente pentru a convinge Comisia Europeană că țara noastră rămâne un furnizor sigur și că interdicția totală privind exportul de ovine și caprine este o măsură excesivă, cu riscul de a afecta grav unul dintre cele mai importante sectoare zootehnice.
Confirmarea unui focar de pestă a micilor rumegătoare într-o exploatație de ovine din județul Mureș, în prima decadă a lunii iunie 2026, a generat o situație critică pentru crescătorii români. Reprezentanții fermierilor avertizează că, dacă restricțiile vor fi menținute pe termen lung, efectele economice ar putea transforma problema sanitar-veterinară într-o veritabilă criză socială.
După identificarea focarului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a instituit zone de protecție și supraveghere. Uniunea Europeană a reacționat prin suspendarea transporturilor de ovine și caprine din România către celelalte state membre, măsură aplicată inițial până la 31 iulie 2026.
Situația s-a agravat la 18 iunie 2026, când Comisia Europeană a decis menținerea restricțiilor pentru piața comunitară și extinderea acestora asupra exporturilor către state terțe, inclusiv piețe tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Termenul stabilit pentru aceste restricții este 31 decembrie 2026.
Decizia afectează întreg teritoriul României, nu doar județul Mureș sau zonele aflate în apropierea focarului, iar crescătorii susțin că măsura este disproporționată în raport cu situația epidemiologică.
România, de la lider european la exporturi blocate
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a criticat decizia Comisiei Europene, considerând-o „profund disproporționată”. Acesta a argumentat că este vorba despre un singur focar, localizat și aflat sub control, iar restricțiile aplicate la nivel național afectează un sector care a devenit în 2026 unul dintre cei mai importanți exportatori de ovine din Uniunea Europeană către piețele extracomunitare.
Conform datelor prezentate de ANSVSA, în primele zece luni ale anului trecut, România a exportat către state terțe ovine în valoare de aproximativ 210 milioane de euro. Pentru anul 2026, estimările indicau o creștere de aproximativ 40%.
În acest an au fost deja exportate peste 1 milion de capete, România ocupând locul al doilea în Uniunea Europeană ca efectiv de ovine, cu peste 10 milioane de animale, și primul loc în UE la exportul de animale vii către spațiul extracomunitar.
Ministrul Agriculturii a solicitat ANSVSA să prezinte Guvernului și Comisiei Europene un plan clar de combatere a bolii, astfel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate și exporturile să poată fi reluate cât mai rapid.
Crescătorii avertizează: piețele pierdute se recuperează greu
Uniunea Oierilor, organizație care reprezintă interesele majorității crescătorilor de ovine din România, a cerut intervenția urgentă a autorităților – ANSVSA, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Afacerilor Externe și Administrației Prezidențiale.
Reprezentanții asociației atrag atenția că piețele externe construite în ani de zile pot fi pierdute într-un timp foarte scurt.
„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener comercial”, au transmis reprezentanții Uniunii Oierilor.
Constanța Ștefan, președinta Asociației Țara Loviștei, afiliată Uniunii Oierilor, avertizează că menținerea restricțiilor ar putea avea consecințe grave pentru zeci de mii de familii.
„Dacă nu reușim să obținem ridicarea restricțiilor, va fi un alt an cu pierderi enorme pentru oieri. Dacă intrăm în iarnă cu animalele nevândute, trebuie să le hrănim și să le întreținem, iar mulți fermieri nu mai au resurse. Fără export, nu avem la ce să mai creștem oi, pentru că peste 100.000 de familii de ciobani trăiesc efectiv din această activitate”, a declarat aceasta.
Soluțiile propuse de fermieri
Crescătorii au transmis autorităților mai multe propuneri pentru limitarea impactului economic:
• aplicarea restricțiilor prin regionalizare, doar în zonele afectate de boală;
• reluarea exporturilor pentru fermele care nu se află în zone de risc;
• acordarea de despăgubiri și forme de sprijin financiar pentru fermierii afectați;
• implicarea Ministerului Agriculturii și a ANSVSA în negocieri directe cu Comisia Europeană pentru reducerea restricțiilor.
Regionalizarea, principala soluție pentru reluarea exporturilor
În prezent, autoritățile veterinare continuă monitorizarea exploatațiilor din zona focarului și aplică măsurile de biosecuritate prevăzute de legislația europeană.
Principala solicitare a sectorului ovin este regionalizarea restricțiilor, astfel încât fermele din zone fără probleme epidemiologice – precum Dobrogea, Moldova, Banat sau Oltenia – să poată continua exporturile.
Pentru a obține această modificare, România trebuie să demonstreze Comisiei Europene că are capacitatea de a controla răspândirea bolii. Sunt necesare dovezi clare privind identificarea animalelor, trasabilitatea transporturilor, rezultatele anchetelor epidemiologice și analizele de laborator.
Un element important îl reprezintă prevenirea comerțului ilegal cu animale. ANSVSA a avertizat că transporturile neautorizate pot reprezenta un risc major pentru extinderea bolii și pentru menținerea restricțiilor.
Sprijin economic pentru fermieri și noi direcții de export
Pe lângă negocierile cu autoritățile europene, fermierii solicită măsuri interne de sprijin: despăgubiri pentru animalele sacrificate, compensații pentru contractele pierdute și forme de ajutor de stat care să reducă pierderile.
O altă soluție ar putea fi dezvoltarea exportului de carne procesată, în cazul în care comercializarea animalelor vii rămâne limitată.
De asemenea, stimularea consumului intern de carne de oaie ar putea reprezenta o variantă de sprijin pentru sector, deși programe anterioare, precum „Alege oaia”, nu au avut rezultatele așteptate.
Pentru crescătorii români, miza principală rămâne însă aceeași: obținerea unei derogări care să permită reluarea exporturilor și evitarea pierderii definitive a piețelor externe construite în ani de muncă.
