Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust) a sprijinit, în anul 2025, aproape 14.000 de cazuri de criminalitate gravă transfrontalieră, dintre care peste 5.600 au fost dosare noi. Cele mai frecvente tipuri de infracţiuni pentru care agenţia a oferit sprijin au fost frauda şi înşelăciunea, traficul de droguri şi spălarea de bani.
Potrivit raportului anual de activitate publicat de Eurojust, agenţia a contribuit în 2025 la arestarea a peste 4.443 de suspecţi şi la confiscarea sau indisponibilizarea unor bunuri provenite din activităţi infracţionale în valoare de peste 1,2 miliarde de euro. Totodată, a sprijinit operaţiuni care au dus la confiscarea de droguri evaluate la aproape 31,4 miliarde de euro.
Anchetele coordonate de Eurojust au vizat un număr de victime de peste două ori mai mare faţă de anii anteriori, ceea ce reflectă extinderea fenomenului infracţional transfrontalier. Din 2020, volumul cazurilor gestionate de agenţie a crescut cu aproape 60%.
În 2025, Eurojust a deschis peste 5.600 de cazuri noi, în timp ce alte aproximativ 8.300 de dosare din anii precedenţi au continuat să beneficieze de sprijin juridic, analitic, logistic şi financiar.
România, implicată în sute de anchete internaţionale
Autorităţile judiciare din România au deschis în 2025 un număr de 217 cazuri noi la Eurojust, dintre care 40 au implicat colaborarea cu autorităţi din cel puţin trei state. În plus, 255 de dosare deschise în anii anteriori au continuat să fie active. România a participat şi la alte 276 de cazuri iniţiate de alte state.
Ţara noastră s-a numărat printre statele cu cea mai intensă activitate în domeniul combaterii corupţiei. Eurojust a deschis anul trecut 82 de cazuri de corupţie, cele mai multe fiind iniţiate de Franţa şi România.
Agenţia precizează că a oferit sprijin în peste 300 de anchete de corupţie, aproximativ o treime dintre acestea fiind deschise în 2025. Creşterea numărului de echipe comune de anchetă şi de reuniuni de coordonare indică o complexitate tot mai mare a dosarelor şi necesitatea unei cooperări internaţionale mai structurate.
În privinţa traficului de persoane, România a fost statul UE care a iniţiat cele mai multe cazuri la Eurojust în 2025, fiind urmată de Italia şi Ungaria. România, Germania, Spania şi Franţa au fost, de asemenea, printre ţările cărora li s-a solicitat cel mai des sprijin în anchetele transfrontaliere privind exploatarea persoanelor.
Traficul de droguri şi criminalitatea informatică, printre principalele ameninţări
Eurojust a gestionat în 2025 aproximativ 2.200 de cazuri privind traficul de droguri, dintre care peste 750 au fost anchete noi. Agenţia atrage atenţia că traficul de droguri rămâne una dintre principalele surse de finanţare ale grupărilor de crimă organizată, fiind în creştere în special din cauza extinderii pieţei cocainei provenite din America de Sud.
Fenomenul este asociat cu intensificarea violenţei, exploatarea minorilor, utilizarea comunicaţiilor criptate şi creşterea numărului de cazuri privind drogurile sintetice. Italia a fost statul care a iniţiat cele mai multe cazuri transfrontaliere de trafic de droguri la Eurojust în 2025.
Criminalitatea informatică a rămas unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale agenţiei, înregistrând o creştere de 11% faţă de anul precedent. În 2025 au fost deschise 280 de cazuri noi. Germania, Grecia şi Finlanda au iniţiat cele mai multe dosare de acest tip, iar dintre statele din afara UE, Albania şi Statele Unite au avut cea mai mare contribuţie la cazurile gestionate de Eurojust.
Infracţiunile de mediu, o preocupare în creştere
Eurojust a gestionat în 2025 un număr de 68 de cazuri privind infracţiuni împotriva mediului, cele mai multe fiind iniţiate de Italia, România şi Slovenia.
Agenţia avertizează că aceste infracţiuni afectează ecosisteme întregi şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii publice, contribuind la probleme globale precum schimbările climatice, poluarea şi pierderea biodiversităţii.
Eurojust colaborează cu autorităţile judiciare din toate statele membre ale Uniunii Europene şi are puncte de contact în peste 80 de ţări din lume. Reţeaua sa internaţională include şi procurori de legătură din state terţe, care sprijină investigaţiile privind criminalitatea transfrontalieră.
