O investigație jurnalistică a scos la iveală existența unei adevărate industrii clandestine a mamelor surogat în România. O rețea care exploatează atât drama cuplurilor care nu pot avea copii, cât și vulnerabilitatea femeilor aflate în dificultăți financiare, dispuse să își „închirieze” pântecul în schimbul unor sume de bani. Potrivit anchetei, întregul mecanism funcționează cu implicarea unor intermediari, notari și chiar medici, prin înțelegeri informale, plăți neoficiale și documente care ocolesc cadrul legal.
Investigația urmărește traseul complet al unei astfel de înțelegeri: de la anunțurile publicate pe grupuri private de Facebook până la cabinetele medicale unde sunt stabilite detaliile procedurilor. România apare astfel ca o țară în care, susțin jurnaliștii, obținerea unui copil prin astfel de metode este mai accesibilă decât procesul de adopție.
În prezent, legislația românească nu reglementează maternitatea surogat. Din punct de vedere legal, mama copilului este femeia care îl naște. În practică însă, ancheta arată existența unor mecanisme prin care această regulă este ocolită.
Pe grupurile online dedicate, jurnaliștii au identificat numeroase femei dispuse să devină mame surogat și intermediari care explică întregul proces. Sumele cerute variază considerabil, de la 3.000-4.000 de euro până la 50.000 de euro. Un intermediar a declarat că în anumite cazuri au existat înțelegeri pentru 10.000 de euro și a susținut că procedura „merge bine” și că problemele legate de acte pot fi rezolvate ulterior.
Același intermediar a recomandat o clinică privată și un medic despre care afirma că are experiență în astfel de situații. În cadrul întâlnirii, medicul le-ar fi explicat reporterilor sub acoperire că a gestionat cazuri similare timp de peste două decenii și că procedura presupune analize medicale pentru femeia care va purta sarcina, fertilizare in vitro și monitorizarea sarcinii până la naștere.
În discuțiile înregistrate, medicul a descris și modalitatea prin care copilul ar urma să fie recunoscut legal de tatăl biologic, iar ulterior mama surogat să renunțe la custodie. De asemenea, acesta a recunoscut că femeia implicată primește bani pentru acest demers și a sugerat întocmirea unor declarații notariale în care să fie consemnat contrariul.
Ancheta indică faptul că astfel de practici nu s-ar limita la sistemul privat. Reporterii au ajuns și la un medic din cadrul unei mari maternități de stat din București, prin intermediul unei femei care afirmă că a participat anterior la astfel de înțelegeri. Potrivit discuțiilor înregistrate, medicul le-ar fi oferit indicații privind analizele necesare și procedura de fertilizare, explicând modalitatea prin care copilul ar putea fi recunoscut legal de tatăl biologic.
În paralel, intermediara le-a prezentat reporterilor și alte femei dispuse să devină mame surogat. Una dintre acestea, în vârstă de 18 ani și mamă a unui copil, ar fi solicitat 3.000 de euro pentru a participa la procedură.
Medicul din maternitatea de stat a recunoscut că există riscuri și că rezultatele unor astfel de înțelegeri pot fi imprevizibile, în special din cauza lipsei unui cadru legal care să protejeze toate părțile implicate.
După confruntarea cu declarațiile făcute în timpul întâlnirilor, medicul din sistemul privat a negat că ar fi realizat fertilizări in vitro pentru mame surogat și a susținut că persoanele interesate sunt îndrumate către alte state, precum Georgia, unde procedura este legală. În același timp, reprezentanții maternității de stat și cei ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului au afirmat că nu aveau cunoștință despre existența unor asemenea practici.
La nivel internațional, maternitatea surogat este reglementată în mai multe state, printre care Grecia, Ucraina, Marea Britanie, Belgia, Georgia, Israel, Statele Unite, Mexic și Columbia. Costurile sunt ridicate, însă procedurile se desfășoară într-un cadru legal clar, care oferă protecție atât părinților, cât și femeilor implicate. Piața globală a maternității surogat este estimată la zeci de miliarde de dolari.
După difuzarea primului episod al anchetei, reprezentanții Ministerului Sănătății au anunțat declanșarea unor controale urgente în unitățile medicale menționate. Totodată, Administrația Spitalelor a dispus verificări la maternitatea de stat implicată în investigație. Până în prezent, niciun parchet nu a anunțat deschiderea unei anchete penale.
Fenomenul apare pe fondul unei crize demografice accentuate. Potrivit datelor prezentate, în luna precedentă numărul deceselor a fost aproape dublu față de cel al nașterilor. În 2024 s-au născut aproximativ 149.000 de copii, de peste două ori mai puțini decât în 1990. În același timp, patru din zece cupluri din România se confruntă cu probleme de fertilitate, ceea ce alimentează cererea pentru soluții alternative de a avea copii.
