Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) avertizează că Ordinul CNAS privind modificarea normelor de derulare a programelor naţionale de sănătate curative ar putea întârzia tratamentele pacienţilor şi le-ar putea reduce şansele de supravieţuire. Organizaţia solicită retragerea imediată a proiectului aflat în transparenţă decizională.
PALMED susţine că măsura afectează sustenabilitatea sistemului de sănătate şi utilizarea eficientă a fondurilor publice, afirmând că nu reprezintă o reformă, ci o limitare administrativă a accesului pacienţilor la infrastructura medicală existentă. Reprezentanţii patronatului critică faptul că proiectul nu ar lua în calcul indicatori esenţiali precum timpii de aşteptare, listele de aşteptare, continuitatea tratamentului, capacitatea efectiv disponibilă sau impactul întârzierilor asupra evoluţiei bolii.
Organizaţia afirmă că sistemul ar funcţiona pe baza unor formule statistice şi capacităţi declarate, fără a reflecta realitatea din teren. În opinia PALMED, acest lucru ar putea duce la situaţii în care pacienţii oncologici încep tratamentul cu întârziere, pacienţii cardiovasculari sunt investigaţi prea târziu, iar cei cu boli neurologice îşi pot pierde ireversibil funcţiile în perioada de aşteptare.
De asemenea, PALMED susţine că proiectul ignoră rolul sectorului privat în sistemul medical, care ar asigura aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate, 82,89% din serviciile paraclinice şi imagistică, 89% din serviciile de dializă, 88% din Programul Naţional de oncologie – tratament medicamentos, 82% din Programul Naţional de oncologie – radioterapie şi aproximativ 43% din personalul medical din România.
Organizaţia subliniază că furnizorii privaţi au investit sute de milioane de euro în infrastructură medicală şi acuză lipsa de claritate privind impactul asupra contractelor în derulare şi pacienţilor deja incluşi în programe. Sunt ridicate întrebări legate de continuitatea tratamentelor, situaţia contractelor existente şi integrarea investiţiilor deja realizate în sistem.
Totodată, PALMED invocă obiectivele de aderare ale României la OECD, susţinând că noile reguli contravin principiilor privind accesul pacienţilor, libertatea de alegere şi utilizarea eficientă a resurselor.
Solicitările organizaţiei includ retragerea proiectului de ordin, constituirea unui grup de lucru cu toţi actorii relevanţi, realizarea unei analize independente de impact, elaborarea unei metodologii centrate pe pacient şi utilizarea integrală a capacităţilor existente, indiferent de forma de proprietate.
De cealaltă parte, preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, susţine că proiectul introduce o formulă obiectivă şi transparentă de evaluare a situaţiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depăşită în programele naţionale de sănătate. Acesta afirmă că scopul este întărirea complementarităţii dintre sistemul public şi cel privat, pe baza unor criterii clare, verificabile, şi nu a unor evaluări arbitrare.
Potrivit CNAS, atunci când capacitatea publică este insuficientă, colaborarea cu furnizorii privaţi trebuie activată transparent şi predictibil, pentru a asigura acces mai rapid la servicii medicale finanţate public, în special în domenii precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia sau investigaţiile de înaltă performanţă.
CNAS susţine că obiectivul măsurii este reducerea timpilor de aşteptare şi valorificarea eficientă a capacităţilor existente în sistemul de sănătate, astfel încât pacienţii să beneficieze de diagnostic şi tratament în timp util.
