În ultimul deceniu, Suedia s-a confruntat cu o creștere semnificativă a atacurilor armate și a exploziilor comise de bande, multe dintre ele implicând minori. Această situație, considerată neobișnuită pentru Europa, a determinat autoritățile să caute soluții urgente pentru infractorii foarte tineri.
Guvernul aflat la putere din 2022, care se pregătește pentru alegerile strânse din septembrie — unde criminalitatea reprezintă un subiect central — consideră că abordarea mai blândă din trecut a eșuat. Din acest motiv, se propune ca minorii sub 15 ani să nu mai fie direcționați către sistemul de asistență socială, ci către închisori speciale, potrivit Reuters. Totuși, experți din domeniu atrag atenția că această măsură ar putea fi problematică.
Suedia se confruntă cu un val de criminalitate organizată. Bandele sunt implicate în trafic de droguri, fraude și jafuri, generând anual aproximativ 185 de miliarde de coroane suedeze (circa 20 de miliarde de dolari). Poliția estimează că aceste rețele au aproximativ 17.500 de membri activi și 50.000 de colaboratori. Ele recrutează adolescenți prin rețele sociale, uneori chiar copii de 11 ani, pe care îi implică în infracțiuni grave.
O propunere legislativă prevede reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani, un prag mai mic decât în majoritatea statelor europene. Minorii care comit cele mai grave fapte ar urma să fie închiși în unități speciale, inclusiv într-o închisoare destinată exclusiv fetelor.
„Ne confruntăm cu o urgență”, a declarat ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, în aprilie. El a precizat că anul trecut 52 de copii sub 15 ani au fost acuzați de crimă sau tentativă de omor, subliniind că nu este vorba despre furturi sau conflicte minore, ci despre omor.
Parlamentul urmează să voteze legea pe 15 iunie, iar măsura ar putea fi reevaluată după cinci ani.
Scăderea vârstei răspunderii penale este parte dintr-o strategie mai amplă împotriva violenței bandelor, care include pedepse mai dure și extinderea competențelor poliției. Guvernul de dreapta susține că aceste măsuri au efect: în 2025 au fost 44 de omoruri prin împușcare, față de un record de 62 în 2022, iar tot mai mulți membri ai rețelelor criminale ajung în închisoare. Totuși, oprirea recrutării minorilor rămâne o provocare majoră.
Una dintre unitățile pregătite pentru adolescenți este închisoarea Rosersberg, lângă Stockholm, unde accentul va fi pus pe educație. Tinerii vor avea acces la școală, iar în timpul liber vor putea privi televizorul, se vor juca sau vor face sport, iar celulele vor fi închise la ora 20:00.
Directorul închisorii, Gabriel Wessman, a declarat că se așteaptă la primii deținuți după vară și că una dintre cele mai mari provocări va fi sprijinirea unor adolescenți care, în multe cazuri, nu au fost niciodată separați de familie. El a explicat că aceștia „vor crește aici” și că instituția trebuie să îi ajute să treacă prin perioada adolescenței. Telefoanele mobile vor fi interzise, dar se vor folosi activități precum șahul pentru concentrare. De asemenea, se pune accent pe exprimarea emoțiilor, inclusiv prin ideea de a oferi obiecte de confort, precum jucării de pluș, în fiecare celulă.
Până acum, minorii implicați în infracțiuni grave erau plasați în grija serviciilor sociale, însă sistemul este considerat ineficient. Un raport național arată că 9 din 10 tineri din bande plasați în centre de îngrijire recidivează, iar 8 din 10 ajung ulterior în închisoare după ce devin majori.
Guvernul susține că închisoarea va proteja societatea, va oferi dreptate victimelor și va rupe legăturile dintre minori și grupările infracționale.
Criticii avertizează însă că măsura poate avea efecte negative asupra copiilor. Wilma Roth, din partea Partidului de Centru, a declarat că un copil de 13 ani rămâne tot un copil și că aceștia nu ar trebui încarcerați, ci tratați în centre specializate. Ea a subliniat că minorii sub 15 ani care comit infracțiuni grave ar trebui internați în centre de tratament, nu în închisori.
De asemenea, atât poliția, cât și administrația penitenciarelor și-au exprimat rezervele față de această măsură.
În alte state europene, precum Marea Britanie și Irlanda de Nord, unde vârsta răspunderii penale este de 10 ani, există discuții privind creșterea acesteia. În Danemarca, reducerea pragului la 14 ani în 2010 nu a avut efecte semnificative asupra criminalității, potrivit studiilor.
Profesorul de criminologie Felipe Estrada Dorner de la Universitatea din Stockholm a afirmat că încarcerarea copiilor marginalizați le poate afecta grav viitorul, dar a subliniat și necesitatea protejării societății, concluzionând: „Nu putem lăsa criminalii pe străzi.”
