Bulgaria a câștigat ediția Eurovision 2026 cu piesa „Bangaranga”, interpretată de Dara. România a obținut locul al treilea, după doi ani în care nu a reușit să ajungă în finală. Pe poziția secundă s-a clasat Israelul.
Reprezentanta României, Alexandra Căpitănescu, în vârstă de 22 de ani și originară din Galați, a impresionat publicul cu piesa „Choke Me”, acumulând 296 de puncte: 232 din partea televotingului și 64 din partea juriilor naționale.
Voturile acordate României de juriile internaționale
România a primit următoarele punctaje din partea juriilor naționale:
• Elveția – 1 punct
• Ucraina – 3 puncte
• Luxemburg – 12 puncte
• Azerbaidjan – 3 puncte
• San Marino – 7 puncte
• Israel – 4 puncte
• Portugalia – 1 punct
• Suedia – 1 punct
• Polonia – 5 puncte
• Grecia – 2 puncte
• Cehia – 8 puncte
• Danemarca – 1 punct
• Norvegia – 6 puncte
• Italia – 5 puncte
• Letonia – 2 puncte
• Moldova – 3 puncte
Juriul României a acordat cele 12 puncte Australiei.
Contestație depusă de Cehia după o problemă tehnică
Republica Cehă a anunțat că va depune o contestație după o eroare tehnică produsă în timpul interpretării piesei „Česká”, cântată de Daniel Zizka.
În timpul momentului artistic, imaginea transmisă s-a estompat pentru câteva secunde, iar interpretul a dispărut temporar de pe ecran. Comentatorul Graham Norton a declarat că problema ar fi putut fi provocată de o cădere a operatorului de cameră.
Organizatorii Eurovision au confirmat incidentul și au precizat că sunetul și prestația artistului nu au fost afectate, astfel că piesa nu va fi reinterpretată, conform regulamentului UER.
Austria a închis finala Eurovision 2026
Țara gazdă, Austria, a încheiat competiția prin prestația lui Cósmo, pe numele real Benjamin Gedeon, cu piesa „Tanzschein” („Permis de dans”).
Artistul a prezentat un show inspirat din cultura cluburilor și din ideea unei „licențe de dans”, într-un concept considerat de critici o reinterpretare modernă a hitului I’m Too Sexy.
Alexandra Căpitănescu, ovaționată la Viena
Alexandra Căpitănescu a fost primită cu urale pe scena de la Wiener Stadthalle. Artista urmează un master la Facultatea de Fizică din București și își dorește o carieră în domeniul fizicii medicale, continuând în paralel activitatea muzicală.
Înainte de Eurovision, ea a devenit cunoscută prin participarea la The Voice România.
Piesa „Choke Me” a generat controverse, fiind descrisă de unii critici drept „periculoasă” și „imprudentă”, din cauza unor versuri interpretate ca referințe la strangularea sexuală. Artista a explicat însă că titlul reprezintă o metaforă pentru presiunea emoțională, frica și autosufocarea provocată de propriile așteptări.
Norvegia a mizat pe energia lui Jonas Lovv
Jonas Lovv a reprezentat Norvegia cu piesa „Ya Ya Ya”, un cântec intens și haotic care a atras atenția fanilor înaintea finalei.
Melodia a depășit 4 milioane de redări pe Spotify și YouTube și a beneficiat de o poziție favorabilă în ordinea de intrare.
Italia, prezentă cu un hit viral
Italia l-a trimis în concurs pe Sal Da Vinci, pe numele real Salvatore Michael Sorrentino, cu piesa „Per Sempre Sì”.
Artistul, care a urcat pentru prima dată pe scenă la vârsta de 7 ani, a redevenit popular după succesul viral al melodiei „Rossetto e caffè” pe TikTok, în 2024. Piesa italiană despre iubire și fidelitate conjugală a strâns peste 22 de milioane de ascultări pe Spotify înaintea concursului, fiind cea mai ascultată melodie a ediției.
Cipru, reprezentat de o fostă concurentă Love Island
Antigone Buxton a reprezentat Ciprul cu piesa „Jalla”, un mix pop cu influențe mediteraneene interpretat în engleză și greacă cipriotă.
Fosta concurentă a emisiunii Love Island a stârnit controverse după lansarea videoclipului, criticat de mai multe personalități culturale din Cipru pentru modul în care prezenta tradițiile locale. În urma reacțiilor, postul CyBC a retras anumite imagini considerate problematice.
Suedia a venit cu un sound electronic puternic
Felicia Agneta Eriksson, cunoscută și sub pseudonimul Fröken Snusk, a concurat cu piesa techno-house „My System”.
Melodia a devenit a doua cea mai ascultată piesă a ediției pe Spotify, cu aproape 17 milioane de redări. Artista și-a exprimat public opoziția față de participarea Israelului la Eurovision 2026.
Lituania, spectacol despre dorință și identitate
Lion Ceccah, pe numele real Tomas Alenčikas, a reprezentat Lituania cu piesa „Sólo Quiero Más”, interpretată în lituaniană, spaniolă și engleză.
Violonist și dansator, artistul drag a devenit cunoscut după participarea la X Faktorius, unde a concurat sub numele Alen Chicco.
Polonia, una dintre surprizele competiției
Alicja Szemplińska, câștigătoarea sezonului 10 al The Voice Polonia, a reprezentat Polonia cu piesa „Pray”.
Melodia combină influențe R&B, gospel și rap și a fost apreciată pentru interpretarea vocală și scenografia spectaculoasă din semifinală.
Finlanda, considerată marea favorită
Finlanda a participat cu piesa „Liekinheitin” („Aruncătorul de flăcări”), interpretată de Pete Parkkonen și violonista Linda Lampenius.
Cei doi au prezentat o poveste despre iubire neîmpărtășită și atracție distructivă, inspirată din experiențele personale ale artistei. Finlanda s-a aflat timp de mai multe săptămâni în fruntea clasamentelor caselor de pariuri.
Moldova a celebrat trei aniversări importante
Republica Moldova a marcat în cadrul Eurovision 70 de ani de existență a competiției, 20 de ani de participare a Moldovei la concurs și 35 de ani de independență.
Satoshi a prezentat un show energic și multicultural, interpretat în șapte limbi. Artistul a transmis un mesaj despre diversitatea culturală europeană și despre legăturile dintre popoarele continentului.
