Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ Dicasterial) anunță că intenționează să suspende, începând cu 1 septembrie 2026, activitatea instanțelor și parchetelor din România, pe termen nelimitat, dacă va fi menținută actuala variantă a proiectului Legii salarizării discutată recent la Palatul Cotroceni.
Sindicaliștii susțin că personalul auxiliar de specialitate din Justiție este dezavantajat de mai multe prevederi ale proiectului, printre care reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, nivelul coeficienților de salarizare și noua reglementare privind sporurile. În comunicatul transmis public, organizația sindicală îi critică în termeni duri pe Ilie Bolojan și pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Reprezentanții SNGJ Dicasterial afirmă că răbdarea angajaților din sistemul judiciar a ajuns la limită și avertizează că, în cazul în care actuala formă a reformei va fi păstrată, activitatea instanțelor și parchetelor va fi blocată total de la 1 septembrie. Sindicatul nu precizează în comunicat forma juridică exactă a acțiunii și nici eventualele activități care ar putea fi exceptate, însă precizează că protestul este anunțat „pe termen nelimitat”.
Nemulțumirile grefierilor
Nemulțumirile sindicaliștilor sunt legate de proiectul transmis partidelor politice în cadrul consultărilor desfășurate la Palatul Cotroceni, în 20 august. SNGJ Dicasterial critică în primul rând lipsa de transparență și faptul că organizațiile sindicale ar fi fost ignorate în procesul de consultare, proiectul fiind transmis doar reprezentanților partidelor politice.
Varianta prezentată liderilor PSD, PNL, USR și UDMR prevede o valoare de referință de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027, în scădere de la 4.100 de lei, cât era prevăzut în varianta din luna iulie.
Proiectul introduce, de asemenea, o grilă de salarizare cu coeficienți cuprinși între 1 și 8 și stabilește, ca regulă generală, că sporurile, indemnizațiile, primele și premiile sunt limitate la 20% din suma salariilor de bază la nivelul ordonatorului principal de credite.
Proiectul face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR, iar discuțiile politice au loc înaintea termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor. Negocierile urmau să continue în weekend, înaintea unei noi reuniuni politice.
Scăderea valorii de referință, principala problemă
SNGJ Dicasterial contestă în primul rând reducerea valorii de referință. Potrivit sindicatului, înmulțită cu coeficienții existenți, diminuarea de la 4.100 la 4.000 de lei conduce la scăderi salariale mai mari decât cele rezultate din simulările realizate în luna iulie.
În cazul în care coeficienții rămân neschimbați, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei înseamnă un salariu cu aproximativ 2,44% mai mic. În majoritatea situațiilor din Justiție, coeficienții au rămas neschimbați, astfel că diminuarea veniturilor rezultă în principal din reducerea valorii de referință.
Pentru angajații al căror salariu actual este deja superior celui rezultat în urma aplicării noii grile, proiectul prevede un mecanism denumit „diferență salarială tranzitorie”. Acesta ar urma să împiedice o reducere imediată a veniturilor, însă, potrivit sindicatului, ar conduce la înghețarea salariilor pentru o perioadă de câțiva ani.
Disputa privind sporurile
O altă critică majoră a sindicatului privește reglementarea sporurilor. SNGJ Dicasterial susține că locurile de muncă și cuantumul sporurilor sunt prevăzute doar în anumite anexe ale proiectului – anexele II, III, VI, VII și VIII –, iar familia ocupațională Justiție a fost exclusă.
În această situație, sindicaliștii consideră că niciun ordonator de credite nu va mai putea acorda plafonul global de 20%, deoarece pentru Justiție nu mai sunt prevăzute sporuri în anexă.
La nivelul întregului sector public, proiectul nu elimină însă toate categoriile de sporuri. Sunt prevăzute distinct sporul de noapte de 25%, plata muncii suplimentare, sporul pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat și anumite drepturi aferente condițiilor de muncă. Plafonul general rămâne de 20% la nivelul ordonatorului principal de credite, cu excepțiile prevăzute expres de lege.
Prin urmare, disputa ridicată de sindicat vizează în special lipsa sporurilor specifice familiei ocupaționale Justiție, nu eliminarea tuturor componentelor suplimentare de salarizare din sectorul public.
Sindicatul contestă și „diferența salarială tranzitorie”
SNGJ Dicasterial critică și mecanismul destinat protejării veniturilor actuale. Proiectul prevede că, dacă noul salariu este mai mic decât cel din noiembrie 2026, angajatul va primi o „diferență salarială tranzitorie”, care ar urma să fie diminuată treptat până la absorbția completă.
Grefierii susțin însă că această formulă nu protejează integral nivelul actual al veniturilor. Potrivit organizației sindicale, compensația este calculată strict în raport cu salariul, nu cu venitul brut real, ceea ce ar putea conduce la o înghețare de lungă durată a veniturilor și, implicit, la diminuarea puterii de cumpărare.
Sindicatul acuză, totodată, Ministerul Muncii că ar fi ignorat amendamentele, soluțiile tehnice și argumentele transmise de reprezentanții grefierilor în lunile de discuții asupra proiectului. În opinia SNGJ Dicasterial, forma actuală a proiectului nu reprezintă o reformă de modernizare a sistemului.
Protestele au început să fie pregătite din luna mai
SNGJ Dicasterial adoptase încă din 27 mai o hotărâre privind declanșarea unor acțiuni de protest, principalele nemulțumiri vizând ierarhizarea personalului, coeficienții de salarizare și discrepanțele existente în cadrul familiei ocupaționale Justiție.
Acțiunile au fost suspendate temporar începând cu 10 iunie, după ce Ministerul Muncii a amânat consultările. În acel moment, activitatea instanțelor revenise la normal.
În prezent, sindicaliștii transmit un nou ultimatum Guvernului și partidelor politice. Aceștia susțin că grefierii nu vor accepta să lucreze în condițiile prevăzute de actuala formă a proiectului de salarizare și avertizează că, dacă aceasta va fi menținută, începând cu 1 septembrie 2026 activitatea tuturor instanțelor și parchetelor din România va fi blocată pe termen nelimitat.
