Programele de formare profesională destinate șomerilor trebuie regândite astfel încât să răspundă mai bine cerințelor reale ale pieței muncii. Este una dintre concluziile unui audit realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care a analizat eficiența acestor programe și contribuția lor la reintegrarea profesională a persoanelor fără loc de muncă.
Auditul a vizat perioada 2022–2024 și a urmărit atât modul în care sunt planificate și organizate cursurile, cât și rezultatele obținute de participanți după finalizarea programelor de formare.
Una dintre principalele probleme identificate de auditori este lipsa unui mecanism eficient prin care calificările și standardele ocupaționale să fie actualizate periodic, în funcție de schimbările și cerințele de pe piața muncii.
Cursurile nu sunt suficient adaptate cererii de pe piața muncii
Curtea de Conturi avertizează că actualizarea cu întârziere a standardelor ocupaționale poate crea un decalaj între competențele dobândite de persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și cele solicitate de angajatori.
Pentru reducerea acestui decalaj, instituția recomandă o colaborare mai strânsă între Ministerul Muncii, reprezentanții mediului de afaceri, organizațiile sectoriale și autoritățile din domeniul educației. Scopul este adaptarea mai rapidă a ofertei de formare la evoluțiile economice și la apariția unor noi ocupații.
Raportul arată că sistemul beneficiază de un cadru legal și procedural bine definit și că procesul de digitalizare a început, inclusiv prin intermediul platformei ReCONECT. Cu toate acestea, evaluarea eficienței programelor nu ar trebui să se limiteze la numărul persoanelor înscrise sau la numărul cursurilor organizate.
Curtea de Conturi cere urmărirea rezultatelor după absolvire
Auditorii consideră necesară introducerea unor metode prin care să poată fi evaluată mai atent calitatea programelor de formare, activitatea formatorilor și relevanța cursurilor în raport cu cerințele angajatorilor.
O altă recomandare importantă vizează monitorizarea absolvenților după finalizarea cursurilor. Prin urmărirea parcursului acestora, autoritățile ar putea determina câți dintre participanți reușesc să își găsească un loc de muncă și, mai ales, cât timp reușesc să rămână angajați.
Potrivit Curții de Conturi, programele de formare profesională au contribuit la ocuparea unei părți dintre absolvenți, însă rezultatele pot fi îmbunătățite.
Printre măsurile considerate eficiente se numără ucenicia la locul de muncă, despre care instituția apreciază că poate facilita direct tranziția către un loc de muncă. Cu toate acestea, această formă de pregătire nu este utilizată încă suficient.
Prioritate pentru șomerii de lungă durată și tinerii NEET
Raportul recomandă orientarea cu prioritate a resurselor publice către persoanele care întâmpină cele mai mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
În această categorie se află șomerii de lungă durată, dar și tinerii NEET – persoane care nu sunt angajate și nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională.
Curtea de Conturi recomandă, de asemenea, măsuri pentru facilitarea accesului la programele de formare profesională pentru persoanele din mediul rural.
Concluzia auditului este că sistemul de formare profesională pentru șomeri dispune de o bază legală și procedurală, însă eficiența sa poate fi crescută printr-o mai bună corelare a cursurilor cu cererea de pe piața muncii, actualizarea mai rapidă a calificărilor și monitorizarea rezultatelor obținute de absolvenți după finalizarea programelor.
