Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor sub numele de Sfânta Maria Mare, este prăznuită în fiecare an la data de 15 august și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine. În diferite regiuni ale țării, această zi este marcată prin participarea credincioșilor la slujbe, pomenirea celor adormiți, sfințirea bucatelor și împărțirea alimentelor către persoanele nevoiașe. Totodată, praznicul este însoțit de numeroase tradiții populare legate de sănătate, muncile gospodărești și apropierea sezonului de toamnă.
După sărbătoarea din 15 august, odată cu încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului, începe, potrivit tradiției, perioada nunților religioase, a botezurilor, a târgurilor și a petrecerilor.
Semnificația sărbătorii Adormirii Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria. Deși nu există mărturii istorice directe despre momentul săvârșirii sale, cultul Maicii Domnului a cunoscut o dezvoltare importantă începând cu secolul al V-lea, după ce Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes, din anul 431, a proclamat-o oficial Născătoare de Dumnezeu.
Originile exacte ale praznicului nu sunt cunoscute, însă sărbătoarea s-a conturat și s-a dezvoltat în primele secole ale creștinismului. Potrivit tradiției, mormântul în care a fost așezată Fecioara Maria se află într-un lăcaș de cult din Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani. În interiorul acestuia, pelerinii se pot închina și la icoana Maicii Domnului cunoscută sub numele de „Ierusalimita”.
Importanța praznicului dedicat Maicii Domnului
Pentru cinstirea marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, Biserica a rânduit un post de două săptămâni. Prin această perioadă de pregătire spirituală, credincioșii caută să se elibereze de patimi și să își arate dragostea față de Fecioara Maria, nefiind indiferenți la momentul plecării Ei din această lume.
Conform Sfintei Tradiții, Maica Domnului, simțindu-și sfârșitul aproape, îi vestește pe toți apostolii, care erau răspândiți până la marginile pământului pentru a propovădui Evanghelia. Aceștia se întorc pentru a fi alături de Ea, iar Maica Domnului adoarme și este apoi așezată într-un mormânt la marginea cetății Ierusalimului, între cetatea Ierusalimului și Grădina Ghetsimani.
Potrivit tradiției, Sfântul Apostol Toma nu a fost prezent la înmormântare. El a ajuns după trei zile și și-a dorit să se închine la mormântul Fecioarei Maria. Atunci când apostolii au deschis mormântul, acesta era gol. Tradiția spune că Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer de către Fiul Ei, Mântuitorul Iisus Hristos, ca dovadă a dragostei supreme față de mama Sa.
Obiceiuri respectate pe 15 august, de Sfânta Maria Mare
Pentru credincioși, sărbătoarea din 15 august nu reprezintă doar un moment de tristețe, ci mai ales unul al speranței și al vieții veșnice. Semnificația duhovnicească a acestei zile este legată de mutarea Sfintei Maria la cer și de reîntâlnirea cu Fiul Său.
Adormirea Maicii Domnului este un praznic de care românii se bucură în fiecare an cu sufletul deschis și cu multă iubire. Bucuria este legată de credința că Fecioara Maria nu a murit, ci a fost mutată cu trupul la cer.
Reîntâlnirea dintre Hristos și Maica Domnului este considerată o mare bucurie și o minune, mai ales în condițiile în care viața oamenilor pe pământ este limitată. Potrivit învățăturii creștine, trecerea prin această viață reprezintă o pregătire pentru viața veșnică, la care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a mutat.
Tradițiile și superstițiile țin de etnografie și folclor
Numeroasele datini asociate zilei de 15 august aparțin tradiției populare și pot diferi de la o regiune la alta. Aceste obiceiuri nu trebuie confundate cu rânduielile Bisericii, chiar dacă au fost transmise din generație în generație și sunt respectate în continuare în numeroase comunități.
Tradițiile urmate la diferite sărbători bisericești sunt, în multe cazuri, obiceiuri locale, numite și „legi ale pământului”. Oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință, dorind să cinstească sfântul sau sărbătoarea respectivă.
La marile praznice bisericești este recomandat ca oamenii să evite activitățile sau proiectele care presupun un efort fizic intens. Ziua este considerată una potrivită pentru liniște, reculegere și odihnă. Credincioșii sunt îndemnați să meargă la biserică, să aprindă o lumânare și să ofere de pomană alimente persoanelor nevoiașe, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi.
Începând cu seara zilei de 14 august, în multe biserici și mănăstiri din țară se cântă Prohodul Maicii Domnului. Sărbătoarea este foarte iubită de români și este denumită popular și „Paștele din miezul verii”, deoarece credincioșii o petrec pe Fecioara Maria într-un mod asemănător celui în care îl petrec pe Hristos în Săptămâna Sfintelor Sale Pătimiri.
Ce alimente se duc la biserică pentru a fi sfințite
În dimineața sărbătorii au loc slujbe și hramuri bisericești. Femeile aduc la biserică diferite bucate, care sunt sfințite de preot și apoi împărțite credincioșilor, în memoria celor adormiți.
Tradiția spune că, în această zi, se oferă și fructe de toamnă, precum struguri și prune. În funcție de zona țării, oamenii mai pot pregăti colivă, colaci, pâine, plăcinte sau alte preparate specifice comunității.
Alimentele diferă de la o regiune la alta, însă semnificația gestului rămâne aceeași: pomenirea celor adormiți și sprijinirea persoanelor aflate în nevoie.
Superstiții populare pentru ziua de 15 august
În credința populară, femeile însărcinate sunt considerate a fi ocrotite de Maica Domnului. De asemenea, se spune că rugăciunile rostite la 15 august pentru o sarcină ușoară și pentru nașterea unui copil sănătos ar avea o putere deosebită.
O altă practică veche, păstrată în anumite comunități, spune că fetele care își doresc să se căsătorească trebuie să spele icoana Fecioarei Maria cu apă în care a fost pus busuioc. Potrivit tradiției populare, acest ritual le-ar putea ajuta să își întâlnească alesul.
Există și superstiții potrivit cărora, în ziua Adormirii Maicii Domnului, oamenii nu ar trebui să își tundă părul sau să se scalde în ape curgătoare. Conform acestor credințe populare, nerespectarea acestor interdicții ar putea face ca rugăciunile adresate Maicii Domnului să nu fie auzite.
Aceste practici aparțin însă folclorului și tradițiilor populare și nu reprezintă reguli sau rânduieli stabilite de Biserică.
Ce este perioada cunoscută drept „Între Sântămării”
Perioada cuprinsă între Sfânta Maria Mare, prăznuită la 15 august, și Sfânta Maria Mică, sărbătorită la 8 septembrie, este cunoscută în tradiția populară sub denumirea de „Între Sântămării”.
Potrivit credinței populare, această perioadă este considerată favorabilă pentru efectuarea semănăturilor de toamnă și pentru desfășurarea mai multor activități agricole.
În satele transilvănene s-a păstrat și credința potrivit căreia înflorirea trandafirilor în ziua de Sfânta Maria Mare anunță o toamnă lungă și călduroasă.
