În satul Mărgău, din inima Munților Apuseni, o parte dintre localnici păstrează vie limba gumuțească, o formă de vorbire folosită atunci când nu doresc ca străinii să le înțeleagă conversațiile. Andreia și Ionuț, cunoscuți prin proiectul „HaiHui în 2”, au ajuns în comunitate pentru a descoperi tradițiile, meșteșugurile și poveștile locului.
„Astăzi vă prezentăm un loc de poveste din inima Apusenilor. Se numește Mărgău și aici am aflat că se vorbește o limbă secretă”, le-au transmis Andreia și Ionuț urmăritorilor lor.
Prima oprire a fost în gospodăria doamnei Lucica, unde Ionuț a avut parte de o experiență în premieră: mulsul unei vaci.
„Mergem la doamna Lucica să mulgem vaca, va fi o premieră pentru mine astăzi. Absolută”, a spus acesta.
Curioasă să afle mai multe despre limba gumuțească, Andreia a întrebat-o pe gazdă dacă aceasta mai este folosită în prezent.
„Doamna Lucica, vă întrebam de limba gumuțească. Se mai vorbește acum?”, a întrebat Andreia.
„La nevoie. Când vrei să nu te știe cineva ce vorbești, le mai zici. Abrion – lapte, la femeie îi zice hazaică. Doponește-te, adică du-te de aici”, a explicat localnica.
Vizita a continuat cu degustarea laptelui proaspăt, iar pentru Andreia momentul a fost o altă premieră.
„Eu beau pentru prima dată lapte crud. E foarte, foarte aromat și foarte bun”, a mărturisit ea.
Ulterior, cei doi au ajuns la Anuța Jendaruli, o localnică renumită pentru măiestria cu care realizează portul popular. Gazda le-a explicat că, în trecut, aceasta țesea în războiul de țesut pentru întreg satul și că realizarea unei ii tradiționale durează aproximativ o lună.
„Mergem la Anuța Jendaruli să vezi cum arată o ie tradițională. Ea a cusut înainte în război. Avea război din ăla de țesut și ea țesea la tot satul. Cam o lună de zile îi ia să facă o ie de la cap la coadă”, a explicat ghidul influencerilor.
În timpul întâlnirii, Anuța Jendaruli a purtat un scurt dialog în limba gumuțească și l-a dojenit pe traducător. Potrivit explicațiilor oferite, expresia folosită avea sensul: „Taci din gură, nu cumva să fii al dracului”, iar cuvântul „spurav” a fost explicat în același context.
Vizita la Mărgău s-a încheiat cu un cântec popular interpretat de o localnică în vârstă, vorbitoare a limbii gumuțești. La final, femeia le-a transmis Andreiei și lui Ionuț că sunt oameni de treabă, încheind astfel o experiență autentică în unul dintre satele care păstrează vii tradițiile și obiceiurile din Munții Apuseni.
