O fostă elevă medaliată la olimpiade internaționale, în prezent studentă la Facultatea de Drept a Universității din București, a câștigat definitiv procesul intentat Ministerului Educației, după ce instituția i-a refuzat acordarea bursei de merit olimpic internațional. Tânăra și-a susținut singură cauza în instanță și a obținut obligarea ministerului la plata bursei, actualizată cu rata inflației, precum și a cheltuielilor de judecată.
În octombrie 2024, aceasta a deschis acțiunea la Curtea de Apel București, solicitând plata bursei de merit olimpic internațional, în cuantum de 75% din salariul minim brut pe economie, pentru o perioadă de 12 luni. Totodată, a cerut actualizarea sumei cu indicele de inflație și recuperarea cheltuielilor de judecată, valoarea totală solicitată fiind de 34.748,53 lei.
În iunie 2025, Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză. Ministerul Educației a atacat hotărârea cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă acesta a fost respins în februarie 2026, decizia devenind definitivă.
Înainte de a ajunge în instanță, fosta elevă a depus, în aprilie 2024, o petiție prin care a solicitat acordarea bursei în baza prevederilor Legii nr. 235/2010 și ale Legii nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar.
Ministerul Educației i-a respins solicitarea, motivând că ar trebui să se adreseze facultății la care studiază pentru identificarea unei burse acordate de instituția de învățământ superior.
În cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că a obținut medalia de argint la o olimpiadă internațională desfășurată la Belgrad, în perioada 24-30 iunie 2023, când era elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București. În prezent, aceasta este studentă la Facultatea de Drept a Universității din București.
Tânăra a susținut că, la nivel instituțional, s-a creat o confuzie privind drepturile elevilor din anii terminali și aplicarea noii legislații în domeniul învățământului. Potrivit acesteia, atât Legea nr. 235/2010, cât și Legea nr. 198/2023 reglementează acordarea bursei pentru elevii din anii terminali, diferențele vizând doar procedura de acordare. De asemenea, a invocat existența unui caz similar în care un elev medaliat cu aur a beneficiat de bursă pentru performanța obținută.
Reclamanta a mai arătat că, în perioada liceului, primise deja bursă pentru medalia de bronz câștigată la Olimpiada Internațională de Geografie din 2022, precum și bursele aferente rezultatelor școlare.
Ministerul Educației nu a depus întâmpinare, însă a transmis instanței documentele care au stat la baza răspunsului oferit reclamantei.
Curtea de Apel București a reținut că litigiul a fost generat de refuzul nejustificat al Ministerului Educației de a soluționa efectiv cererea fostei eleve. Judecătorii au arătat că, potrivit Legii contenciosului administrativ, dreptul la acțiune există și în cazul unui refuz explicit al autorității de a rezolva cererea unei persoane.
Instanța a mai constatat că bursa de merit olimpic internațional prevăzută de Legea nr. 235/2010, menținută și prin Legea nr. 198/2023, poate fi cumulată cu bursele acordate de universități și că procedurile administrative nu pot conduce la restrângerea unui drept prevăzut de lege.
Prin hotărârea pronunțată, Curtea de Apel București a obligat Ministerul Educației să plătească reclamantei contravaloarea bursei de merit olimpic internațional, reprezentând 75% din salariul minim brut pe economie pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna imediat următoare obținerii performanței. Suma va fi actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Totodată, ministerul a fost obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 5.964,90 lei, dintre care 5.914,90 lei reprezintă onorariul avocațial, iar 50 de lei taxa judiciară de timbru.
