Până când nu vom învăța să îmbrățișăm disconfortul cognitiv al unor explicații mai simple, dar mai deranjante, riscăm să continuăm justificarea erodării democrației oferind liderilor autoritari din întreaga lume un manual psihologic despre cum să exploateze biasurile cognitive pentru a demonta democrația cu consimțământul nostru neintenționat, scrie în Contributors.ro Adrian Popa, redactorul șef al Psychiatric News, revista oficială a Asociației Americane de Psihiatrie (APA).
6 decembrie, București, România: „Rezultatele alegerilor sunt anulate”. Cu acest anunț al Curții Constituționale, România a intrat într-o criză care a expus nu doar fragilitatea instituțiilor democratice, ci și vulnerabilitățile psihologice care le fac fragile. Anularea fără precedent a unor alegeri prezidențiale în cadrul Uniunii Europene a declanșat o cascadă de teorii ale conspirației, dezvăluind modul în care mintea noastră procesează – și uneori facilitează – erodarea democrației.
„Adesea preferăm explicații elaborate în locul unor adevăruri mai simple, dar inconfortabile”
Ca psihiatru, înțeleg atracția teoriilor conspirației. Când ne confruntăm cu evenimente tulburătoare care pun la îndoială presupunerile fundamentale despre modul în care funcționează lumea noastră, adesea preferăm explicații elaborate în locul unor adevăruri mai simple, dar inconfortabile. În timp ce experiența Americii cu negarea alegerilor și lipsa de încredere în instituții este bine documentată, criza alegerilor prezidențiale din România din decembrie oferă o ilustrare mai îngrijorătoare a modului în care vulnerabilitățile psihologice pot fi folosite ca arme împotriva democrației însăși.
Criza s-a concentrat în jurul lui domnul Georgescu, un candidat populist, naționalist și independent, a cărui avansare neașteptată în turul doi al alegerilor a zguduit establishmentul politic…
