Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie, în zona Vrancea readuce în atenție vulnerabilitatea clădirilor din România în cazul unui seism puternic. Numai în București, 415 imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar alte aproximativ 490 se află în clasa a II-a. La nivel național, autoritățile nu cunosc însă numărul total al construcțiilor care ar putea fi afectate, informează Mediafax.
Datele din octombrie 2026 ale Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) arată că situația din Capitală rămâne îngrijorătoare, în condițiile în care identificarea și consolidarea imobilelor vulnerabile avansează lent.
Potrivit evidențelor instituției, în București sunt 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RsI) și aproximativ 490 în clasa a II-a (RsII).
În prima categorie sunt incluse construcțiile care prezintă pericol de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur puternic. Clasa a II-a cuprinde imobilele care pot suferi avarii structurale majore, însă pentru care pierderea stabilității nu este considerată probabilă.
Alte aproximativ 1.450 de clădiri sunt încadrate în categorii de urgență stabilite în urma expertizelor realizate în anii ’90. Aceste clasificări nu corespund automat actualelor clase de risc seismic, motiv pentru care o nouă evaluare a imobilelor este necesară.
În total, lista publică a municipalității cuprinde aproximativ 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri care au fost deja consolidate. Cele mai multe dintre construcțiile vulnerabile cunoscute se găsesc în zonele centrale și istorice ale Bucureștiului, unde există numeroase imobile ridicate înainte de introducerea normelor antiseismice moderne.
Peste 20.000 de clădiri din Capitală ar putea fi vulnerabile
Numărul real al construcțiilor care ar putea avea probleme în cazul unui cutremur major este posibil să fie mult mai mare decât cel al imobilelor expertizate oficial.
În octombrie, Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a făcut referire la o estimare a Băncii Mondiale, potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar fi vulnerabile la cutremur.
Această cifră reprezintă o estimare generală a vulnerabilității construcțiilor și nu trebuie confundată cu numărul imobilelor expertizate și încadrate oficial în clasa I de risc seismic. De asemenea, faptul că o clădire nu apare pe lista municipalității nu înseamnă automat că aceasta este sigură.
România nu are o evidență națională completă a clădirilor cu risc seismic
La nivel național, situația este și mai dificil de evaluat. În iulie 2026, Ministerul Dezvoltării a transmis că România nu dispune de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele de risc seismic în care acestea au fost încadrate.
Până la acel moment, 3.724 de clădiri trecuseră printr-un proces de evaluare vizuală rapidă. Dintre acestea, aproximativ 2.305 erau imobile rezidențiale, 780 aparțineau sistemului de învățământ, iar 106 făceau parte din sistemul sanitar.
Evaluarea vizuală rapidă nu stabilește însă încadrarea unei clădiri într-o anumită clasă de risc seismic. Pentru acest lucru este necesară o expertiză tehnică realizată de un specialist atestat.
Ministerul Dezvoltării lucrează la realizarea unui registru național digital al clădirilor, care ar urma să reunească treptat informațiile disponibile despre vulnerabilitatea construcțiilor.
În București, proprietarii și chiriașii pot verifica situația imobilelor în lista publicată de AMCCRS, unde sunt disponibile adresele clădirilor expertizate, anul construirii și încadrarea seismică.
Pentru imobilele care nu apar în evidențele publice, informațiile pot fi solicitate asociației de proprietari sau primăriei. Stabilirea exactă a clasei de risc seismic se poate face însă numai în urma unei expertize tehnice de specialitate, nu doar prin verificarea vechimii clădirii.

