CNAS vrea să oblige persoanele fără venituri să plătească asigurări de sănătate. Aproape 2,9 milioane de români sunt neasigurați

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) analizează introducerea unor mecanisme prin care persoanele fără venituri, care nu beneficiază de scutiri legale, să fie obligate să contribuie la sistemul public de sănătate. În prezent, aproximativ 2,9 milioane de români figurează ca neasigurați, reprezentând circa 15% din populația țării. Conducerea instituției susține că este necesară extinderea bazei de contribuabili pentru a asigura finanțarea sistemului medical.

Pentru anul 2026, CNAS are prevăzute venituri de aproape 87 de miliarde de lei, cu 3,11% mai mult decât în anul precedent. Bugetul instituției este de aproape trei ori mai mare decât cel al Ministerului Sănătății, care se ridică la 31,1 miliarde de lei.

Fondurile administrate de CNAS sunt utilizate pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor și a programelor naționale de sănătate. Vicepreședintele instituției a precizat că suma disponibilă ar putea acoperi cheltuielile sistemului pentru aproximativ zece luni.

Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS, consideră că este necesară identificarea unor soluții prin care să contribuie la sistem și persoanele care în prezent nu realizează venituri. Aceasta a ridicat inclusiv problema românilor plecați în străinătate, care revin periodic în țară și pot beneficia de servicii medicale de urgență, potrivit legislației în vigoare.

Declarațiile au fost făcute marți, la Profit.ro Health.forum, și sunt relatate de News.ro.

CNAS vrea să extindă obligativitatea plății CASS

Larisa Mezinu-Bălan, care exercită atribuțiile de președinte al CNAS din 23 octombrie, solicită extinderea bazei de contribuabili la sistemul public de sănătate. Propunerea vizează introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru persoanele neasigurate care nu se încadrează în categoriile scutite.

Potrivit acesteia, aproximativ 15% din populația României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele aflate în această situație au vârsta sub 60 de ani. În opinia șefei interimare a CNAS, aceste persoane ar trebui să participe la finanțarea sistemului, inclusiv în situațiile în care nu obțin venituri.

„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populație sunt în continuare neasigurați. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a declarat aceasta.

Oficialul consideră că actualul sistem, în care persoanele fără venituri pot opta voluntar pentru plata contribuției, ar trebui înlocuit sau completat cu mecanisme obligatorii.

„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a afirmat Larisa Mezinu-Bălan.

Aceasta a adăugat că persoanele active care nu fac parte din categoriile exceptate ar trebui să plătească asigurările de sănătate.

„Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calcule, știm exact câți bani ar fi”, a mai declarat reprezentanta CNAS.

Deși susține că instituția a calculat veniturile suplimentare care ar putea fi obținute, aceasta nu a precizat valoarea lor și nici modalitatea concretă prin care ar putea fi obligate să plătească persoane care nu realizează venituri. Nu au fost explicate nici criteriile prin care ar urma să fie diferențiate persoanele fără venituri, cele care trăiesc din economii și cele care nu dispun de resurse financiare.

În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare în baza altor prevederi legale pot opta pentru plata CASS prin intermediul declarației unice. În 2026, contribuția voluntară este de 2.430 de lei, conform regulilor fiscale prezentate de ANAF.

Românii din diaspora, în atenția conducerii CNAS

O altă problemă semnalată de Larisa Mezinu-Bălan este legată de românii care locuiesc în străinătate, dar continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România.

Șefa interimară a instituției a precizat că în evidențele CNAS apar aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate, însă admite că o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară.

„Probabil multe dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a explicat aceasta.

Oficialul și-a exprimat îngrijorarea că unii dintre românii plecați în străinătate revin în țară în timpul verii sau al vacanțelor și pot beneficia de servicii medicale prin pachetul minimal, inclusiv în unitățile de primiri urgențe și la medicii de familie.

Conducerea CNAS consideră că această situație reprezintă o problemă pentru sistemul public de asigurări de sănătate și solicită reglementarea ei.

Totuși, pachetul minimal de servicii medicale reprezintă un drept prevăzut de lege pentru persoanele neasigurate, nu o facilitate acordată discreționar.

Conform Legii nr. 95/2006 și ghidului CNAS, persoanele fără asigurare beneficiază de asistență în urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii medicale prevăzute de legislație.

În cadrul declarațiilor sale, Mezinu-Bălan nu a prezentat date concrete privind numărul românilor din diaspora care revin în țară pentru tratamente, frecvența utilizării serviciilor medicale sau costurile generate pentru sistemul public. De asemenea, nu au fost prezentate dovezi că aceste persoane se întorc în România special pentru a beneficia de servicii medicale.

Mai mult, chiar conducerea instituției recunoaște că evidențele includ persoane care nu mai locuiesc în țară. Astfel, cifra de 2,9 milioane de neasigurați nu reprezintă automat numărul persoanelor rezidente de la care statul ar putea colecta contribuții suplimentare.

Contribuția CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei expiră în 2027

Un alt subiect abordat de conducerea CNAS este contribuția la sănătate aplicată pensionarilor care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei.

Măsura a fost introdusă de Guvern începând cu august 2025, prin Legea nr. 141/2025, și presupune plata CASS pentru partea din pensie care depășește acest prag.

Contribuția are caracter temporar și este prevăzută să se aplice până la 31 decembrie 2027. Începând din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legislația nu va fi modificată.

Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția asupra apropierii acestui termen și a necesității identificării unor soluții pentru menținerea veniturilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.

Aceasta nu a solicitat explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, însă a subliniat că expirarea măsurii trebuie luată în calcul în planificarea finanțării sistemului medical.

Declarațiile vin în condițiile în care aceeași reprezentantă a CNAS susține că sistemul public de asigurări de sănătate este în prezent echilibrat financiar, după extinderea bazei de contribuabili.

Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie la asigurările de sănătate, iar în 2026 fondul nu mai beneficiază de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.

Totodată, CNAS ar fi reușit să reducă perioada de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la 60 de zile, față de aproximativ 90-94 de zile, cât se înregistra anterior în cazul farmaciilor.

CNAS verifică serviciile medicale decontate, dar neefectuate

O altă problemă recunoscută de conducerea instituției privește posibilele decontări nejustificate din fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Larisa Mezinu-Bălan a mulțumit cetățenilor care au verificat serviciile medicale înregistrate în platforma digitală „E-Sănătatea mea” și au sesizat situații în care apăreau consultații sau proceduri decontate de CNAS, deși pacienții susțineau că nu au beneficiat de acestea.

Potrivit oficialului, sesizările primite au determinat declanșarea unei campanii de controale în spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.

Declarațiile indică existența unor suspiciuni privind decontarea unor servicii medicale care nu ar fi fost efectiv prestate. Cu toate acestea, conducerea CNAS nu a prezentat numărul cazurilor identificate, valoarea sumelor vizate sau eventualele prejudicii confirmate.

Astfel, în timp ce instituția solicită mecanisme pentru colectarea unor contribuții suplimentare, inclusiv de la persoane fără venituri, sunt verificate și situațiile în care fondurile deja colectate ar fi fost folosite pentru plata unor servicii medicale de care pacienții nu au beneficiat.

Cheltuielile din sănătate vor continua să crească

Șefa interimară a CNAS avertizează că necesarul de finanțare a sistemului medical va crește în continuare și că nu trebuie anticipate economii în acest domeniu.

„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan, făcând referire și la diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.

Pentru anul 2027, CNAS își propune să calculeze costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv pe baza infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR.

Conducerea instituției urmărește și schimbarea modului de contractare a serviciilor medicale, astfel încât finanțarea să fie stabilită în funcție de necesarul identificat la nivel regional. Obiectivul este evitarea finanțării unor capacități considerate excedentare.

Cu toate acestea, Mezinu-Bălan recunoaște că în anumite județe există în continuare deficite importante de medici de familie și de servicii medicale în ambulatoriu.

Pentru ambulatoriul de specialitate este propusă majorarea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura se află, potrivit oficialului, în stadiul de proiect și are nevoie de susținerea Ministerului Finanțelor.

Un alt factor care contribuie la creșterea cheltuielilor este majorarea TVA pentru medicamente, de la 9% la 11%, în vara anului 2025.

În cazul medicamentelor compensate integral, fondul de asigurări de sănătate suportă inclusiv diferența generată de majorarea TVA, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru decontarea aceluiași tratament.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente