Viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor, readuce în atenție un episod mai puțin cunoscut din istoria Gorjului, în contextul discuțiilor actuale privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. Într-o postare pe pagina sa de socializare, acesta prezintă un fragment din lucrarea „Înființarea Consiliului Județean Gorj. Mandatul 1864-1868”, pe care a semnat-o, și explică modul în care județul Gorj a fost la un pas de desființare în anul 1865.
Potrivit documentelor istorice prezentate de Adrian Tudor, la 4 noiembrie 1865, ministrul de Interne a întocmit un referat prin care înainta Consiliului de Miniștri o propunere de reorganizare teritorială a Principatelor Române. Principalul argument invocat era situația financiară a țării și cheltuielile generate de numărul mare de județe.
Proiectul prevedea reducerea numărului acestora de la 32 la 17, iar cel al plășilor și plaiurilor de la 105 la 83. Noile structuri urmau să poarte denumirea de ocoale, în timp ce județele ar fi fost redenumite departamente, prefecturi generale sau provincii.
Tot la 4 noiembrie 1865, a avut loc o ședință a Consiliului de Miniștri, prezidată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în cadrul căreia a fost aprobat jurnalul de ședință privind noua organizare administrativă. Pentru aplicare, legea trebuia să primească aprobarea domnitorului și să fie pusă în practică de Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice.
Proiectul avizat cuprindea 11 articole referitoare la numărul județelor și al plășilor, precum și o anexă cu noile denumiri ale acestora. Intrarea în vigoare era prevăzută pentru data de 1 iulie 1866.
Cum urma să fie împărțit Gorjul
Conform proiectului, județul Gorj urma să dispară, iar plășile și plaiurile sale să fie împărțite între două noi unități administrative: județele Dunărea de Sus și Oltului.
Plășile Amaradia, Novaci și Gilortului, împreună cu plășile din județul Vâlcea, urmau să formeze noul județ al Oltului. În schimb, plășile Ocolul, Vâlcanului și Jiului, alături de plășile din județul Mehedinți, ar fi intrat în componența județului Dunărea de Sus.
În regiunea Olteniei erau prevăzute doar trei județe, organizate astfel:
1. Județul Dunărea de Sus – reședința la Turnu Severin
• Motru de Sus – Cloșani;
• Blahnița – Ocolul (de Mehedinți);
• Dumbrava – Câmpu;
• Jiului – Motru de Jos;
• Ocolul (de Gorj) – Vâlcanului.
2. Județul Oltului – reședința la Râmnicu Vâlcea
• Amaradia – Novaci;
• Gilortului – Oltețu de Jos;
• Horezu – Oltețu de Sus;
• Cozia – Ocolul;
• Otăsău – Oltului.
3. Județul Jiului – reședința la Craiova
• Amaradia – Jiul de Sus;
• Oltețu – Ocolul;
• Oltul de Sus – Ocolul;
• Oltul de Jos – Balta;
• Dumbrava – Câmpul;
• Jiul de Jos – Balta.
Locuitorii din Târgu Jiu se temeau că orașul își va pierde statutul
Vestea reorganizării administrative circula încă din luna octombrie 1865 și a provocat nemulțumiri în rândul populației din Târgu Jiu. Oamenii erau îngrijorați că orașul nu va mai fi reședință de județ, iar dezvoltarea localității ar putea fi afectată.
Existau temeri că autoritățile centrale nu vor mai avea interesul să lege Târgu Jiul de principalele căi de comunicații naționale, ceea ce ar fi putut duce la izolarea orașului.
În acest context, prefectul a purtat o corespondență cu președintele Consiliului de Miniștri și l-a informat pe primarul municipiului că are asigurări din partea Guvernului și a domnitorului că șoselele vor fi realizate, iar reședința de județ nu va fi desființată. Prefectul i-a cerut edilului să transmită aceste asigurări locuitorilor, pentru a-i liniști.
Primarul de atunci al Târgu Jiului, Constantin Stanciovici, a decis să amplaseze afișe în oraș, prin care îi informa pe cetățeni că zvonurile privind desființarea județului Gorj nu se confirmă, invocând asigurările primite de la prefect.
În mesajul publicat, edilul transmitea:
„Zvonul răspândit despre desființarea județului nostru, Gorj, și care astăzi preocupă cu durere pe pașnicii locuitori ai urbei, după nota domnului prefect de Gorj nr: 13.589, a dispărut. Așa dar fiindcă domnul prefect zice că Guvernul în părinteasca sa solicitudine va ține reședința acestui district în rândul celorlalte și că se ocupă pentru prosperarea ei prin proiectarea șoselelor unde trebuința a reclamat. Recomand și eu tuturor ca să se dea apreciere încredințărilor domnului prefect și în temeiul acestora, fiecare să se liniștească în ocupațiile zilnice, fără a se mai jigni de o asemenea auzire.”
Anunțul a fost publicat la data de 22 octombrie 1865. Cu toate acestea, autoritățile centrale au decis ulterior adoptarea proiectului de reorganizare prin care județul Gorj dispărea. În noua structură administrativă, Târgu Jiul urma să rămână doar reședința plășii Ocolu – Vâlcan.
De ce nu a mai fost aplicată reorganizarea
Deși proiectul prevedea intrarea în vigoare la 1 iulie 1866, legea nu a mai fost aplicată. Potrivit explicației prezentate de Adrian Tudor, abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11 februarie 1866, precum și perioada de instabilitate politică din prima jumătate a anului respectiv au reprezentat, probabil, motivele pentru care reorganizarea administrativă nu a mai fost pusă în practică.
În aceste condiții, județul Gorj a continuat să existe și și-a păstrat identitatea administrativă până în prezent.
Informațiile sunt prezentate de viceprimarul Adrian Tudor în lucrarea „Înființarea Consiliului Județean Gorj. Mandatul 1864-1868”, în contextul dezbaterilor actuale privind o posibilă reorganizare administrativ-teritorială a României.

