Reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea aduce modificări inclusiv în actele de identitate ale cetățenilor din localitățile care vor fi comasate. Social-democrații iau în calcul introducerea unei perioade de tranziție în care toate cheltuielile pentru schimbarea buletinelor și a celorlalte documente oficiale să fie suportate integral de stat, astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să plătească din propriul buzunar pentru modificările administrative.
Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care analizează reforma, a explicat că denumirile satelor vor fi păstrate, chiar dacă unele comune ar putea fi comasate sau ar putea primi alte nume.
Astfel, locuitorii nu ar urma să fie afectați în ceea ce privește denumirea satului în care trăiesc. Modificările ar putea viza doar comuna de care aparține respectiva localitate.
„Satul nu-și va schimba denumirea, dar comuna da”, a precizat Dragoș Benea.
În ceea ce privește documentele de identitate, varianta discutată de PSD presupune acordarea unei perioade de tranziție pentru actualizarea actelor, fără costuri pentru cetățeni, acolo unde reorganizarea administrativă va impune schimbarea acestora.
„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul”, a declarat europarlamentarul.
Șase criterii pentru reorganizarea administrativă
PSD propune evaluarea unităților administrativ-teritoriale pe baza a șase criterii: populația și evoluția demografică, situația economică a primăriilor, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică locală.
Analiza va lua în calcul inclusiv investițiile realizate, astfel încât deciziile să nu fie fundamentate exclusiv pe numărul de locuitori, ci și pe situația financiară și capacitatea administrațiilor locale de a funcționa eficient.
Un rol important îl vor avea accesul populației la școli, unități medicale, transport și utilități. În urma evaluării, grupul de lucru urmărește să stabilească ce localități pot funcționa în actuala organizare și unde ar putea fi necesară comasarea sau reorganizarea administrativă.
Peste 450 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori
Potrivit datelor prezentate de Dragoș Benea, România are peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și aproximativ 1.100 de unități cu cel mult 3.000 de locuitori.
Reforma ar putea viza și orașele mici. Europarlamentarul a afirmat că 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, însă continuă să funcționeze cu structuri administrative corespunzătoare statutului de oraș.
Aceste date sunt invocate în dezbaterea privind necesitatea reorganizării administrațiilor locale și identificarea unor soluții prin care unitățile administrativ-teritoriale să își poată susține mai eficient cheltuielile și serviciile publice.
Deocamdată, măsurile privind schimbarea documentelor și suportarea costurilor de către stat reprezintă propuneri aflate în discuție, nu reguli deja adoptate.
