Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat că își propune ca exploatarea grafitului din perimetrele miniere de la Baia de Fier, județul Gorj, să înceapă în 2027. Oficialul vrea ca materia primă să fie prelucrată în România și transformată în grafen, în loc să fie exportată în stare brută.
Declarațiile au fost făcute miercuri, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN. Ministrul a susținut că România dispune de posibilitatea de a utiliza tehnologii moderne pentru extragerea și prelucrarea acestei resurse, cu o eficiență mai mare și cu respectarea normelor de mediu.
Potrivit Ministerului Economiei, zăcământul de grafit de la Baia de Fier este cel mai mare din Europa. În trecut, din cele două cariere existente erau extrase anual aproximativ 40.000 de tone de minereu. Un fost ministru al Economiei susținea că România ar putea deveni al doilea producător de grafit din Europa, după Norvegia.
În august 2026, Guvernul a decis reluarea exploatării grafitului în două perimetre miniere din Baia de Fier. Actualul ministru al Economiei dorește ca proiectul să treacă la etapa de exploatare începând de anul viitor și ca prelucrarea materiei prime să se realizeze tot în țară.
„În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen. Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm. Grafitul este mai valoros ca aurul pentru industria de apărare.
Deci este un material critic, extrem de important și vreau să îl scoatem. Și nu să exportăm grafitul, ci să îl transformăm în grafen, că avem posibilitatea asta să o facem din industria extractivă. Vreau să trecem și la partea de prelucrare, nu numai să exportăm materie primă”, a declarat Daniel Zamfir la Antena 3 CNN.
Ministrul vrea valorificarea resurselor minerale ale României
Daniel Zamfir a afirmat că, în timpul mandatului său, va acorda o atenție deosebită exploatării resurselor naturale ale țării. În opinia sa, România dispune de bogății minerale care nu sunt valorificate suficient, inclusiv în ceea ce privește recuperarea metalelor din iazurile de decantare.
„Eu o să pun un accent deosebit pe ce înseamnă resursa pe care o are această țară. Noi stăm pe niște bogății incredibile. Tot ceea ce înseamnă materii prime suntem departe de a folosi ceea ce putem să folosim. Avem iazuri de decantare pe care le folosesc cei de la CupruMin și Remink, unde extrag cupru și alte neferoase, în care există importante cantități de aur și de metale rare, care în momentul ăsta zac de ani de zile acolo și nu le exploatăm”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că accesul la tehnologiile moderne ar putea permite României să valorifice mai eficient resursele minerale, inclusiv prin reducerea impactului asupra mediului.
„Dacă noi pierdem această oportunitate să folosim, cu tehnologie modernă, gândiți-vă că tot ce s-a extras până acum în România, că vorbim de cuplu, că vorbim de alte lucruri, s-a extras cu o tehnologie învechită. Acum există cu totul altă tehnologie, unde putem și să respectăm condiții de mediu și să avem o eficiență mult mai mare a ceea ce facem acolo. Aia vreau să fac cu prioritate. România are rezerve, vreau să dăm drumul”, a afirmat Daniel Zamfir.
Ministrul a mai spus că resursele critice au devenit un element important în competiția economică globală și că România ar putea beneficia de această oportunitate prin investiții în tehnologii moderne și în prelucrarea materiilor prime.
Strategia națională prevede valorificarea superioară a resurselor minerale
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025–2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.464/2024, stabilește că România trebuie să își valorifice superior resursele minerale până în 2035 și să devină un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană.
Documentul identifică șapte zone în care sunt semnalate ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte.
În tabelul intitulat „Descriere generală resurse potențiale M.P.C. din România”, strategia menționează, în cazul pământurilor rare, „zăcăminte care conțin monazit, bastnasit, allanit și altele”, precum și „nisipurile aluvionare care conțin minerale titano-zirconifere”.
Reluarea exploatării grafitului de la Baia de Fier ar putea deschide o nouă etapă pentru industria extractivă din Gorj, dacă planurile anunțate de ministrul Economiei vor fi puse în aplicare. Obiectivul declarat este ca România să nu se limiteze la extracția și exportul materiilor prime, ci să dezvolte și capacități de prelucrare cu valoare adăugată mai mare.
