Ministerul Dezvoltării a stabilit organizarea unor subgrupuri de lucru în fiecare județ pentru implementarea programului „START Reforma Administrativă”, care vizează asocierea și comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT). Fiecare structură județeană va avea trei membri: președintele consiliului județean, prefectul și președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România.
Măsura este prevăzută într-un ordin semnat de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marcel-Alexandru Stoica, la data de 21 octombrie 2026. Documentul stabilește atât componența grupului de lucru de la nivel central, cât și modul de organizare a structurilor județene, pentru coordonarea și implementarea programului.
Luni, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament asupra acestei măsuri.
Subgrupuri de lucru în fiecare județ
Potrivit ordinului, în fiecare județ va fi constituit un subgrup de lucru prin ordin al prefectului. Termenul prevăzut este de cinci zile de la publicarea ordinului ministerului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Fiecare subgrup va fi format din:
• președintele consiliului județean;
• prefectul județului;
• președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România.
Aceste structuri vor avea rolul de a sprijini coordonarea programului la nivel local, în contextul măsurilor propuse pentru reorganizarea voluntară a administrației publice locale.
Ce prevede programul „START Reforma Administrativă”
Programul face parte din Programul de guvernare 2026–2028, la capitolul „Administrație și Dezvoltare Regională”.
Obiectivul declarat este încurajarea localităților care aleg, în mod voluntar, să își integreze funcțiile administrative, pentru a putea dezvolta proiecte de investiții în comun.
Unitățile administrativ-teritoriale vor putea decide, printr-o procedură democratică, să funcționeze împreună. Localitățile care optează pentru integrarea voluntară a funcțiilor administrative ar urma să beneficieze de bonusuri investiționale pentru o perioadă determinată.
Programul prevede, de asemenea, menținerea punctelor locale de servicii, astfel încât cetățenii să poată avea în continuare acces la servicii administrative în comunitățile lor.
429 de localități mici, prioritare la finanțare
Programul acordă prioritate la finanțare, prin mecanismul asocierii voluntare, unui număr de 429 de unități administrativ-teritoriale care au cel mult 1.500 de locuitori fiecare.
Grupul de lucru de la nivel central
Conform articolului 1 al ordinului, grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Dezvoltării este format din șase persoane, reprezentanți ai conducerii ministerului și ai unor instituții cu atribuții în administrația publică.
Componența grupului este următoarea:
• Marcel-Alexandru Stoica – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
• Ioana-Roxana Melenciuc-Ioan – președinta Institutului Național de Administrație;
• Daniel-Iustin Marinescu – directorul general al Direcției Generale Administrație Publică;
• Sorin-Daniel Solomon – directorul Direcției pentru Strategii și Reforme în Administrația Publică, din cadrul Direcției Generale Administrație Publică;
• Liviu-Tudor Băileșteanu – directorul Direcției Politici și Strategii din cadrul Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură;
• Anne-Marie Hoară – consilier evaluare-examinare în Serviciul Construcții și Reabilitări din cadrul Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură.
Grupul va gestiona implementarea măsurii „START Reforma Administrativă” la nivelul ministerului.
La ședințele acestuia pot participa, în calitate de invitați, primarii comunelor, orașelor sau municipiilor vizate de măsura asocierii și comasării voluntare, precum și alți specialiști a căror contribuție este considerată utilă.
Ce comune din Gorj au sub 1.500 de locuitori
Potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2021, în județul Gorj sunt trei comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori:
• Săcelu – 1.305 locuitori;
• Arcani – 1.363 de locuitori;
• Bărbătești – 1.418 locuitori.
Aceste localități se încadrează în categoria comunelor mici vizate de criteriul demografic menționat în program.
Comunele din Dolj cu mai puțin de 1.500 de locuitori
Conform datelor recensământului din 2021, următoarele comune din județul Dolj aveau sub 1.500 de locuitori:
1. Gogoșu – 523 de locuitori;
2. Botoșești-Paia – 585 de locuitori;
3. Seaca de Pădure – 781 de locuitori;
4. Secu – 1.041 de locuitori;
5. Tălpaș – 1.049 de locuitori;
6. Verbița – 1.056 de locuitori;
7. Măceșu de Sus – 1.088 de locuitori;
8. Cârna – 1.110 locuitori;
9. Radovan – 1.150 de locuitori;
10. Pleșoi – 1.158 de locuitori;
11. Măceșu de Jos – 1.172 de locuitori;
12. Siliștea Crucii – 1.248 de locuitori;
13. Întorsura – 1.291 de locuitori;
14. Galiciuica – 1.310 locuitori;
15. Izvoare – 1.321 de locuitori;
16. Dobrotești – 1.406 locuitori;
17. Brabova – 1.418 locuitori;
18. Cioroiași – 1.463 de locuitori;
19. Grecești – 1.497 de locuitori.
Comunele din Olt cu mai puțin de 1.500 de locuitori
Lista localităților din județul Olt care se încadrau în acest prag, potrivit recensământului din 2021:
1. Topana – 755 de locuitori;
2. Baldovinești – 922 de locuitori;
3. Tătulești – 986 de locuitori;
4. Oporelu – 1.015 locuitori;
5. Sâmburești – 1.058 de locuitori;
6. Făgețelu – 1.064 de locuitori;
7. Optași-Măgura – 1.095 de locuitori;
8. Dobrețu – 1.105 locuitori;
9. Nicolae Titulescu – 1.114 locuitori;
10. Șopârlița – 1.152 de locuitori;
11. Leleasca – 1.198 de locuitori;
12. Vădastra – 1.212 locuitori;
13. Călui – 1.276 de locuitori;
14. Priseaca – 1.291 de locuitori;
15. Ghimpețeni – 1.294 de locuitori;
16. Mihăești – 1.311 locuitori;
17. Dobrun – 1.330 de locuitori;
18. Bărăști – 1.369 de locuitori;
19. Ipotești – 1.394 de locuitori;
20. Grădinile – 1.462 de locuitori;
21. Ștefan cel Mare – 1.499 de locuitori.
Comunele din Vâlcea cu mai puțin de 1.500 de locuitori
În județul Vâlcea, recensământul din 2021 a înregistrat următoarele comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori:
1. Titești – 646 de locuitori, cea mai mică comună din județ;
2. Mitrofani – 800 de locuitori;
3. Milcoiu – 1.083 de locuitori;
4. Voineasa – 1.224 de locuitori;
5. Voicești – 1.416 locuitori.
Comunele din Mehedinți cu mai puțin de 1.500 de locuitori
În județul Mehedinți, lista comunelor cu sub 1.500 de locuitori, potrivit recensământului din 2021, cuprinde:
1. Cireșu – 483 de locuitori;
2. Godeanu – 497 de locuitori;
3. Podeni – 673 de locuitori;
4. Svinița – 741 de locuitori;
5. Bâlvănești – 815 locuitori;
6. Poroina Mare – 866 de locuitori;
7. Balta – 976 de locuitori;
8. Șovarna – 993 de locuitori;
9. Ilovăț – 1.015 locuitori;
10. Husnicioara – 1.064 de locuitori;
11. Greci – 1.067 de locuitori;
12. Stângăceaua – 1.120 de locuitori;
13. Breznița-Motru – 1.155 de locuitori;
14. Corlățel – 1.162 de locuitori;
15. Padina – 1.173 de locuitori;
16. Oprișor – 1.205 locuitori;
17. Bâcleș – 1.216 locuitori;
18. Ilovița – 1.238 de locuitori;
19. Rogova – 1.248 de locuitori;
20. Pristol – 1.254 de locuitori;
21. Dubova – 1.258 de locuitori;
22. Căzănești – 1.298 de locuitori;
23. Vlădaia – 1.341 de locuitori;
24. Livezile – 1.424 de locuitori.
Programul „START Reforma Administrativă” urmărește, astfel, să încurajeze cooperarea între localitățile mici și integrarea voluntară a unor funcții administrative, prin stimulente investiționale și menținerea punctelor locale de servicii. Asocierea sau comasarea nu este prezentată în document ca o măsură obligatorie pentru toate localitățile vizate.
