Noul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat că eventualele majorări salariale pentru angajații din sectorul bugetar vor depinde de deciziile privind bugetul și de angajamentele asumate de România pentru menținerea deficitului bugetar sub control.
Într-un interviu acordat Digi24, oficialul a precizat că noua lege a salarizării unitare nu va putea fi adoptată în următoarele una-două luni, întrucât Guvernul trebuie să se concentreze, în această perioadă, asupra rectificării bugetare și a pregătirii bugetului pentru anul 2027.
Florin Manole a explicat că elaborarea bugetului pentru anul viitor presupune și luarea unor decizii privind pensiile, alocațiile și celelalte beneficii sociale.
„Când vorbesc despre faptul că bugetul este o prioritate, asta înseamnă, evident, că avem de luat niște decizii de politică publică referitoare la majorarea sau indexarea pensiilor, la ce facem cu alocațiile și la indexarea sau nu a altor beneficii sociale”, a declarat ministrul.
Întrebat dacă legea salarizării unitare ar putea fi adoptată anul viitor, dar aplicată abia din 2028, în condițiile în care bugetul pentru 2027 nu ar prevedea fondurile necesare, Florin Manole a afirmat că există și posibilitatea unei rectificări bugetare în cursul anului viitor.
„Se poate la fel de bine să fie adoptată la începutul anului 2027 și, chiar dacă nu există o prevedere în legea bugetului, să avem o rectificare pentru a doua jumătate a lui 2027”, a precizat acesta.
Ministrul a făcut referire și la documentația bugetară, în care sunt prevăzute cheltuieli salariale de 166 de miliarde de lei în 2026 și de 174 de miliarde de lei în 2027. El a subliniat însă că aceste valori nu trebuie interpretate ca o promisiune privind majorarea cheltuielilor cu personalul bugetar.
„Vreau să fiu foarte prudent. Vă spun niște cifre care sunt publice, sunt oficiale, dar nu vreau să le perceapă ca pe niște angajamente că vom crește neapărat anvelopa de cheltuieli”, a explicat Florin Manole.
Potrivit ministrului, evoluția efectivă a cheltuielilor de personal va depinde de mai mulți factori, printre care angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană, respectarea regulilor fiscale și necesitatea menținerii deficitului bugetar sub control.
