Mirela Stamate, cercetătoare din Târgu Jiu, a participat, în perioada iulie – octombrie 2026, la programul internațional „Climate Law, Cultural Heritage and Sustainability”, organizat sub egida KreativEU. Proiectul a reunit doctoranzi și cercetători din Germania, Italia, Suedia, Cehia și Nigeria și a inclus o săptămână de activități desfășurate în campusul Södertörn University din Stockholm.
Programul a avut ca temă principală relația dintre schimbările climatice, legislație și protejarea patrimoniului cultural. Participanții au analizat cadrul legislativ internațional și european, inclusiv directivele, legislația climatică europeană – EU Climate Law – și politicile de mediu.
În cadrul proiectului a fost realizat și un studiu comparativ asupra a trei situri UNESCO. Mirela Stamate a reușit să includă în cercetare Ansamblul Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu, alături de situl UNESCO Speicherstadt din Germania și situl UNESCO Pompei din Italia.
Speicherstadt este cel mai mare complex de depozite din lume, construit între 1883 și anii 1920 pe mii de stâlpi de stejar înfipți în Râul Elba și considerat o capodoperă a arhitecturii neo-gotice. Cel de-al treilea sit analizat a fost Pompei, celebrul oraș antic din Italia, conservat în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr.
Împreună cu echipa din care a făcut parte, cercetătoarea din Târgu Jiu a analizat vulnerabilitățile specifice fiecărui sit. În cazul Speicherstadt au fost urmărite riscurile generate de inundații, creșterea nivelului mării și degradarea fundațiilor din lemn.
Pentru Pompei au fost analizate, printre altele, eroziunea provocată de ploile torențiale și umiditatea persistentă, în timp ce pentru Ansamblul Monumental Brâncuși au fost luate în calcul efectele poluării, ploilor acide, variațiilor de temperatură, ciclurilor de îngheț-dezgheț și riscului seismic asupra operelor brâncușiene.
Cercetarea a urmărit și identificarea celor mai moderne mecanisme europene de protecție și conservare a patrimoniului. Printre soluțiile analizate se numără monitorizarea digitală în timp real, sistemele de senzori pentru controlul microclimatului și al umidității, reabilitarea fizică și structurală cu materiale compatibile și durabile, precum și managementul integrat al riscului prin planuri corelate cu legislația națională și europeană.
Concluzia studiului indică o trecere de la intervenția reactivă la conservarea preventivă și la utilizarea unor modele predictive de monitorizare, susținute prin instrumente juridice.
Un alt obiectiv al proiectului a fost identificarea mecanismelor de finanțare necesare pentru implementarea măsurilor de protecție și conservare, cu accent pe fondurile europene și liniile de sprijin dedicate patrimoniului.
Potrivit Mirelei Stamate, România își aliniază strategic și legislativ standardele la cele europene prin adoptarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice 2024–2030. Documentul oferă un cadru pentru evaluarea riscurilor climatice asupra monumentelor istorice și stabilește direcții pentru implementarea măsurilor de adaptare.
Cercetătoarea din Târgu Jiu a transmis, la finalul experienței internaționale, mulțumiri Universității Valahia din Târgoviște pentru încrederea acordată și pentru oportunitatea de a reprezenta România în cadrul acestui proiect internațional.
