Aurul este considerat în mod tradiţional un refugiu în perioadele dificile, regula fiind simplă: când pieţele se clatină, cumperi aur, însă luna trecută această strategie nu a funcţionat, conform unui articol publicat la finele lunii trecute de MarketWatch şi preluat de Morningstar.
În septembrie preţul aurului a scăzut, iar făţă de ultimul maxim local atins la finele lunii august, cotaţia metalului galben avea ieri, în prima parte a zilei, o depreciere de circa 10%. Potrivit MarketWatch, scăderea a avut loc pe fondul creşterii preţurilor petrolului şi al revenirii temerilor legate de inflaţie, în timp ce acţiunile din sectorul tehnologic şi chiar Bitcoinul – tocmai activele de care investitorii ar trebui, în teorie, să se ferească în perioade tulburi – au crescut.
Metalul galben se tranzacţiona, ieri, în jurul orei 12:30, la 4.160 de dolari pe uncie, aflându-se pe un trend descendent pe termen mediu, dezvoltat după atingerea recordului istoric de circa 5.400 de dolari, în luna ianuarie a acestui an, după cum arată datele Investing.com.
• Kristian Kerr: Mulţi investitori s-au lăsat atraşi de valul speculativ care a împins aurul la noi maxime istorice anul trecut şi la începutul lui 2026.
Aurul este considerat drept o protecţie clasică împotriva inflaţiei – un activ fizic rar, al cărui preţ în dolari tinde să crească pe măsură ce monedele îşi pierd puterea de cumpărare din cauza presiunilor inflaţioniste. Tocmai de aceea, aurul este văzut ca un refugiu firesc atunci când preţurile petrolului cresc, inflaţia se menţine ridicată, iar tensiunile geopolitice se accentuează. În prezent însă, aurul este prins între forţe care acţionează în direcţii opuse. Creşterea preţurilor petrolului, inflaţia persistentă şi tensiunile aparent fără sfârşit dintre SUA şi Iran ar trebui, în principiu, să favorizeze aurul, însă creşterea randamentelor titlurilor de Trezorerie americane şi…
