Povara financiară suportată direct de populație atunci când are nevoie de servicii medicale rămâne ridicată. Aproape 28% din cheltuielile sistemului de sănătate provin din surse private, respectiv plăți făcute direct de pacienți, abonamente de sănătate și asigurări private. Plățile efectuate din buzunarul pacienților reprezintă a doua sursă de finanțare a sistemului de sănătate, după contribuțiile la asigurările de sănătate.
Acestea sunt principalele concluzii ale raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice (ASE), cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Peste 9,6 milioane de români au plătit CASS în 2025
Potrivit raportului, numărul românilor care au plătit contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) a depășit, pentru prima dată, anul trecut, pragul de 50% din populație. În 2025, au plătit CASS 9.664.268 de persoane, reprezentând 50,75% din totalul populației.
Ponderea veniturilor provenite din plata CASS în finanțarea sistemului de sănătate a crescut de la 42,5% în 2023 la 51,2% în 2025.
Autorii studiului arată că această evoluție contrazice percepția potrivit căreia veniturile colectate din CASS ar depăși necesarul sistemului sau ar fi folosite în alte scopuri decât sănătatea. Potrivit raportului, contribuțiile obligatorii finanțează doar aproximativ jumătate din cheltuielile curente cu sănătatea, iar potențialul acestei surse de finanțare nu este încă valorificat integral.
Cum au fost finanțate cheltuielile cu sănătatea în 2025
Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate și celelalte surse de finanțare au totalizat în 2025 127.979.332.794 de lei, structura fiind următoarea:
• Venituri din CASS: 65.461.609.000 de lei – 51,15%;
• Subvenții de la buget: 6.398.557.000 de lei – 5%;
• Taxa clawback: 5.997.714.000 de lei – 4,69%;
• Bugetul de stat al Ministerului Sănătății: 12.449.346.855 de lei – 9,73%;
• Bugetul de stat al altor ministere: 1.162.735.744 de lei – 0,91%;
• Bugetele unităților administrativ-teritoriale: 636.282.152 de lei – 0,5%;
• Asigurări private: 633.000.000 de lei – 0,49%;
• Abonamente de sănătate: 1.439.055.000 de lei – 1,12%;
• Plăți din buzunar: 33.638.073.042 de lei – 26,28%;
• Alte scheme: 147.400.000 de lei – 0,12%.
Pacienții au plătit direct 33,64 miliarde de lei
Raportul evidențiază în continuare nivelul ridicat al sumelor suportate direct de populație. Aproape 28% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse private, iar plățile directe ale pacienților reprezintă a doua sursă de finanțare după CASS.
Cele mai mari sume plătite direct de pacienți sunt direcționate către medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv servicii stomatologice.
În 2025, valoarea plăților „out of pocket” este estimată la 33,64 miliarde de lei, față de 29,66 miliarde de lei în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 13,4%.
În același timp, ponderea plăților directe în totalul cheltuielilor cu sănătatea a scăzut de la 29,9% în 2023 la 26,28% în 2025.
Autorii studiului consideră că evoluția reprezintă un semnal favorabil, însă subliniază că nivelul plăților directe rămâne ridicat și continuă să plaseze România printre statele europene în care pacienții suportă o povară financiară importantă.
Au crescut abonamentele și asigurările private
Și valoarea abonamentelor de sănătate a crescut în ultimii ani. Aceasta a ajuns de la 965 de milioane de lei în 2023 la 1,44 miliarde de lei în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 49,1%.
În cazul asigurărilor private de sănătate, valoarea a crescut de la 458 de milioane de lei în 2023 la 633 de milioane de lei în 2025, respectiv cu 38,2%.
Împreună, cele două surse reprezintă însă doar 1,61% din totalul cheltuielilor cu sănătatea.
S-au redus subvențiile de la bugetul de stat
Subvențiile acordate de la bugetul de stat către Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate au scăzut de la 8,94 miliarde de lei în 2023 la 6,40 miliarde de lei în 2025, ceea ce reprezintă o reducere de 28,4%.
În consecință, ponderea acestor subvenții în totalul cheltuielilor cu sănătatea s-a redus de la 9,0% la 5,0%.
6,46 milioane de persoane sunt exceptate de la plata CASS
Sistemul de sănătate păstrează în prezent 23 de categorii de persoane exceptate de la plata CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate.
În total, sunt 6,46 milioane de asigurați exceptați, reprezentând 33,9% din populație. Printre aceștia se numără copiii și studenții – 4,38 milioane de persoane – și pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei – 1,72 milioane de persoane.
Autorii raportului recomandă ca protecția categoriilor vulnerabile să fie finanțată explicit prin transferuri de la bugetul de stat, și nu prin exceptări care reduc veniturile fondului asigurărilor de sănătate.
Numărul neasiguraților a crescut la 2,92 milioane
Un efect secundar al reformei de anul trecut, prin care 8 categorii care erau anterior exceptate de la plata contribuției au fost eliminate din categoria asiguraților, este creșterea numărului persoanelor neasigurate.
În 2025, numărul acestora a ajuns la 2,92 milioane de persoane, reprezentând 15,3% din populație. Sunt cu 511.000 de persoane mai multe decât în 2024.
Potrivit raportului, peste 95% dintre neasigurați au sub 60 de ani, fenomenul vizând în principal populația activă, în contextul muncii fără forme legale și al optimizărilor fiscale, și nu categoriile vulnerabile, care rămân protejate prin exceptare.
Puțini foști coasigurați au ales plata voluntară
Asigurarea voluntară în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în valoare de 2.430 de lei pe an, a avut o adeziune redusă.
Doar 4,6% dintre foștii coasigurați, respectiv 30.110 persoane din aproximativ 654.000, au optat pentru plata contribuției.
În total, 327.351 de persoane plătesc voluntar CASS, cu aproximativ 120.000 mai multe decât în 2024.
