Europarlamentarii social-democrați Victor Negrescu și Gabriela Firea, împreună cu o delegație a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat, au prezentat Comisiei Europene un pachet de 20 de propuneri pentru combaterea crizei locuirii. Documentul a fost transmis comisarului european pentru Energie și Locuire, Dan Jørgensen, în contextul elaborării unor noi instrumente europene pentru accesul la locuințe accesibile.
Printre propunerile României se află accesarea fondurilor europene pentru programele „Noua Casă”, „Family Start” și „Student Invest”, înființarea unui fond public de garantare a chiriilor, reducerea TVA pentru locuințele accesibile și construirea de locuințe pentru cadre didactice și personal medical.
Propunerile au fost agreate de delegația română S&D din Parlamentul European și de Comisia de muncă din Senat, în urma consultărilor cu reprezentanți ai constructorilor, arhitecților, universităților, organizațiilor studențești, societății civile și ministerelor de profil.
România are aproximativ 10 milioane de locuințe
Autorii documentului atrag atenția asupra unei situații considerate contradictorii: România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate asupra locuințelor din Uniunea Europeană și aproximativ 10 milioane de locuințe la o populație de circa 19 milioane de locuitori, însă în 2024 patru din zece români locuiau în condiții de supraaglomerare. Rata este de peste două ori mai mare decât media europeană, de 17%.
Totodată, se estimează că aproximativ 2,5 milioane de locuințe sunt nelocuite, alte 2,5 milioane sunt ocupate de o singură persoană, adesea vârstnică, iar aproximativ 70.000 de români trăiesc în așezări informale.
Documentul citează estimări ale Băncii Mondiale potrivit cărora România are nevoie de peste un milion de locuințe accesibile, dintre care aproximativ 200.000 ar trebui să fie locuințe sociale.
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 1,3 milioane de persoane nu au o locuință stabilă, dintre care circa 400.000 sunt copii. Potrivit documentului, în fiecare an ar fi necesare încă 650.000 de locuințe, peste cele 1,6 milioane construite în prezent. Prețurile și chiriile cresc mai repede decât veniturile, situație care afectează în special tinerii, familiile cu venituri mici și medii și angajații din serviciile esențiale.
Fonduri europene pentru „Noua Casă”, „Family Start” și „Student Invest”
Una dintre propunerile centrale ale delegației române este ca fondurile europene să poată sprijini schemele naționale de creditare pentru tineri, precum „Family Start”, „Student Invest” și „Noua Casă”.
Finanțarea ar putea fi asigurată prin garanții InvestEU, prin platforma de investiții dezvoltată împreună cu Grupul Băncii Europene de Investiții sau prin fonduri de coeziune. România propune și lansarea unui proiect-pilot european bazat pe experiența programelor deja aplicate la nivel național.
Programul „Prima Casă/Noua Casă”, lansat în 2009, a facilitat achiziția unei locuințe pentru peste 333.000 de beneficiari și a oferit posibilitatea unui avans de 5%, comparativ cu 15-25%, cât solicită în mod obișnuit băncile.
În cazul programelor „Family Start” și „Student Invest”, lansate în 2022, au fost acordate aproximativ 2.000 de credite în primii doi ani. Plafoanele alocate băncilor partenere în 2023 și 2024 s-au epuizat în câteva săptămâni. Creditele au putut fi utilizate inclusiv pentru plata chiriei, în limita a 500 de euro lunar, pentru avansul la o locuință sau pentru cheltuieli de educație și sănătate.
Gabriela Firea a declarat că, la lansarea programelor „Family Start” și „Student Invest”, în perioada în care a fost ministru al Familiei, a promis sprijin din partea statului pentru tinerii aflați la început de drum. Aproape 2.000 de tineri au beneficiat de acest ajutor în primii doi ani, iar plafoanele băncilor au fost epuizate rapid, cererea depășind bugetul alocat.
Firea susține extinderea acestor programe la nivel european, argumentând că, în lipsa unor măsuri rapide, o generație întreagă ar putea fi afectată de criza locuirii.
Fond public pentru garantarea chiriilor
România propune și înființarea unui fond public de garantare a chiriilor. Prin acest mecanism, proprietarul ar urma să fie despăgubit în cazul în care chiriașul nu își mai poate achita obligațiile, iar beneficiarul garanției ar rambursa ulterior sumele către fond, în rate corelate cu veniturile.
În cazurile sociale grave, serviciile de asistență socială ar interveni înaintea unei eventuale evacuări.
Autorii consideră că mecanismul ar putea reduce reticența proprietarilor de a închiria locuințe tinerilor și ar putea fi construit pornind de la componenta de sprijin pentru plata chiriei existentă în programul „Family Start”.
Locuințe pentru profesori și personal medical
Un alt punct al propunerilor vizează construirea de locuințe pentru cadre didactice și personal medical, pe terenuri puse la dispoziție de autoritățile locale. Măsura ar urma să fie aplicată în special în zonele unde școlile și spitalele întâmpină dificultăți în recrutarea angajaților.
Pentru studenți, România propune investiții în construirea și renovarea căminelor, inclusiv cu finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Măsura ar urma să fie complementară sprijinului pentru plata chiriei de până la 500 de euro lunar prevăzut prin „Student Invest”.
Senatorul Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, a declarat că accesul la o locuință influențează deciziile tinerilor privind locul de muncă, momentul întemeierii unei familii și rămânerea în țară.
Acesta a subliniat că politicile europene de locuire aflate în pregătire vor influența condițiile de viață ale Generațiilor Z și Alpha. Humelnicu a precizat că România a prezentat la Bruxelles programe deja testate, precum ANL, Prima Casă, Family Start și programul de instalare a lifturilor, care ar putea fi extinse la nivelul Uniunii Europene.
Programul „Lift pentru viață”, extins la nivel european
O măsură care vizează direct România este extinderea la nivel european a programului „Lift pentru viață”.
Peste 3,5 milioane de persoane, multe dintre ele vârstnice, locuiesc în aproximativ 88.000 de blocuri cu regim redus de înălțime din România care nu dispun de lift.
Programul finanțează instalarea de ascensoare, platforme de ridicare sau rampe de acces, cu aproximativ 50.000 de euro pentru fiecare scară de bloc. Proiectul-pilot include 100 de clădiri din mai multe orașe.
Autorii documentului arată că situația blocurilor cu patru etaje construite înainte de 1990, fără ascensoare, nu este una exclusiv românească, clădiri similare existând în mai multe state din Europa Centrală și de Est. România propune astfel includerea lucrărilor de accesibilizare a clădirilor în instrumentele europene de finanțare pentru locuințe.
TVA redus și autorizare digitală
Printre cele 20 de propuneri se numără și înființarea unui fond dedicat locuințelor sustenabile și accesibile, destinat persoanelor ale căror venituri depășesc pragul pentru locuințe sociale, dar nu sunt suficiente pentru achiziționarea sau închirierea unei locuințe la prețurile pieței.
România propune utilizarea mai flexibilă a granturilor, garanțiilor și fondurilor revolving, dezvoltarea parteneriatelor public-private și introducerea unei proporții de 10-15% de locuințe accesibile în cadrul marilor proiecte rezidențiale.
Documentul prevede și reducerea TVA pentru locuințele accesibile, utilizarea construcțiilor modulare și simplificarea procedurilor de autorizare printr-o platformă digitală unică, cu termene legale clare pentru răspunsul autorităților.
Clădiri publice transformate în locuințe
O altă direcție vizează utilizarea mai eficientă a fondului construit existent. Clădirile publice neutilizate ar putea fi transformate în locuințe sociale sau accesibile, iar autoritățile ar urma să identifice zonele în care presiunea asupra pieței imobiliare este deosebit de ridicată.
Viitorul cadru european ar putea permite și măsuri privind închirierile pe termen scurt, locuințele secundare și proprietățile menținute permanent goale, atunci când acestea contribuie la creșterea presiunii asupra pieței. Sunt vizate în special marile centre universitare, unde studenții și tinerii se confruntă cu niveluri ridicate ale chiriilor.
România propune, de asemenea, sisteme de avertizare timpurie, prin care întârzierile prelungite la plata chiriei sau utilităților să determine intervenția serviciilor sociale înainte ca persoanele afectate să își piardă locuința.
„Housing First” pentru persoanele fără adăpost
Pentru persoanele fără adăpost sunt propuse proiecte-pilot de tip „Housing First” în marile orașe, cofinanțate din fonduri sociale europene.
În cazul persoanelor care locuiesc în așezări informale, autorii consideră necesară reglementarea juridică a acestora. Potrivit documentului, lipsa unei adrese oficiale creează dificultăți în obținerea actelor de identitate și în accesul la servicii medicale, educație sau locuri de muncă.
Victor Negrescu a afirmat că problema locuirii este resimțită tot mai puternic în România, în special de tineri și familii. Vicepreședintele Parlamentului European a arătat că numeroși tineri nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință, tot mai multe familii resimt povara ratelor și chiriilor, iar multe persoane vârstnice locuiesc în blocuri care nu sunt adaptate nevoilor lor.
Potrivit lui Negrescu, peste 43 de miliarde de euro au fost deja mobilizate la nivel european pentru domeniul locuirii, iar alte 10 miliarde de euro sunt prevăzute pentru perioada 2026-2027. Acesta a precizat că delegația română va solicita, în negocierile pentru viitorul buget european, majorarea finanțărilor și simplificarea accesului la aceste resurse.
Forum european la București în 2027
Ultima dintre cele 20 de propuneri vizează organizarea la București, în 2027, anul în care România va împlini 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, a unui forum european dedicat locuințelor accesibile în Europa Centrală și de Est.
La eveniment ar urma să participe instituții europene, autorități naționale și locale, instituții de finanțare, constructori, arhitecți, universități și organizații ale societății civile.
Scrisoarea transmisă Comisiei Europene este semnată de Victor Negrescu, Gabriela Firea și Marius Humelnicu. Autorii solicită Executivului european să analizeze în ce măsură programele deja implementate în România pot beneficia de finanțare europeană suplimentară și pot deveni modele adaptabile și în alte state membre.
