Cheltuielile curente totale ale sistemului medical din România au ajuns la 127,98 miliarde de lei în 2025, reprezentând 6,68% din PIB, potrivit studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, publicat în 2026 de Academia de Studii Economice din București. Valoarea este cu aproape 30% mai mare față de 2023, iar cheltuiala pentru fiecare locuitor a depășit pentru prima dată 1.300 de euro, ajungând la 1.319 euro.
Cu toate acestea, România rămâne printre statele UE cu cele mai reduse niveluri de finanțare a sănătății, în condițiile în care media europeană este de aproximativ 10% din PIB.
Studiul, coordonat de conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, evidențiază transformări importante în structura finanțării, dar și dezechilibre care, potrivit cercetătorilor, pot afecta sustenabilitatea sistemului pe termen mediu. Calculele nu includ cheltuielile pentru construcții, dotări sau investiții și nici cheltuielile sociale ale CNAS pentru concedii și indemnizații.
CASS acoperă pentru prima dată mai mult de jumătate din cheltuieli
Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) au ajuns să acopere, în premieră, 51,15% din cheltuiala totală a sistemului, față de 42,5% în 2023. Potrivit autorilor, creșterea s-a produs fără majorarea cotei nominale de 10%, ci prin extinderea bazei de contribuție și creșterea salariului mediu brut.
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este alimentat din trei surse, CASS reprezentând 84% din venituri. Veniturile FNUASS au crescut de la 38,9 miliarde de lei în 2019 la 77,9 miliarde de lei în 2025.
În același timp, peste 92% din CASS provine de la salariați, ceea ce autorii studiului consideră un dezechilibru structural. Veniturile din activități independente au crescut de la aproximativ 0,9 miliarde de lei în 2022 la 3,2 miliarde de lei, însă rămân marginale în ansamblul sistemului.
Numărul asiguraților contributori a ajuns la 9.664.268 de persoane, respectiv 50,75% din populație.
Risc pentru FNUASS după 2027
Studiul atrage atenția asupra caracterului temporar al taxării pensiilor. Conform documentului, prevederile Legii nr. 141/2025 sunt valabile în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027.
În cazul în care măsura nu va fi prelungită, FNUASS ar putea pierde aproximativ 5,5 miliarde de lei anual. Autorii atrag atenția că, în aceste condiții, echilibrul financiar din 2028 ar fi dificil de menținut fără reluarea subvențiilor.
Analiza arată, de asemenea, că menținerea plafonului neimpozabil de 3.000 de lei pentru pensii determină neîncasarea a aproximativ 12,97 miliarde de lei anual la nivelul FNUASS.
2,92 milioane de persoane sunt neasigurate
Extinderea bazei de taxare a fost însoțită, potrivit studiului, de o creștere cu 511.000 de persoane a numărului celor neasigurați după aplicarea Legii nr. 141/2025. Numărul total a ajuns la 2,92 milioane de persoane.
Studiul menționează că printre cei care și-au pierdut automat calitatea de asigurat se află coasigurații, personalul monahal și o parte dintre pacienții incluși în programele naționale, cu excepția bolnavilor oncologici.
Autorii susțin că, în general, persoanele neasigurate sunt active și includ persoane care lucrează fără forme legale sau utilizează structuri juridice pentru a evita plata contribuțiilor. Pachetul minimal destinat acestora a costat 4,2 milioane de lei în 2025.
Influențele salariale au depășit decontările pentru spitale
Un alt aspect evidențiat de cercetare este creșterea influențelor salariale suportate din FNUASS. În 2025, acestea au ajuns la 16,9 miliarde de lei, calculate ca diferență față de anul de referință 2016, depășind bugetul alocat efectiv decontării serviciilor din spitalele publice, de 14,86 miliarde de lei.
Autorii studiului susțin că influențele salariale cresc anual independent de volumul serviciilor medicale prestate, ceea ce creează rigiditate bugetară. Orice majorare salarială, angajare sau avansare generează o cheltuială suplimentară din FNUASS.
Studiul recomandă integrarea influențelor salariale în tarifele serviciilor medicale și recalcularea acestora pe baza costurilor reale.
Furnizorii privați au încasat 48,5% din cheltuielile FNUASS
În 2025, furnizorii privați au încasat 48,50% din cheltuielile FNUASS, echivalentul a 37,77 miliarde de lei, și 57,52% din cheltuiala curentă totală cu sănătatea.
Sectorul privat are ponderi importante în mai multe domenii: 100% pentru medicamentele eliberate în farmacii și medicina de familie, 99,6% pentru îngrijirile medicale la domiciliu, 88,9% pentru ambulatoriul paraclinic și 73,6% din decontările pentru programele naționale.
În schimb, sectorul privat deține doar 6,1% din spitalizarea continuă și lipsește din acest segment în județele Covasna, Dâmbovița, Ialomița și Teleorman. Dezvoltarea furnizorilor privați este concentrată în special în județele cu infrastructură universitară sau economică puternică, precum București, Constanța, Brașov și Cluj.
Pacienții au plătit direct 33,64 miliarde de lei
Plățile directe ale populației au totalizat 33,64 miliarde de lei în 2025, reprezentând 26,28% din totalul cheltuielilor pentru sănătate.
Suma a crescut cu 13,4%, însă ponderea în totalul cheltuielilor a scăzut de la 29,9% în 2023, pe fondul creșterii mai rapide a finanțării publice pentru medicamente.
Din totalul plăților directe, 49,8%, respectiv 16,74 miliarde de lei, au fost destinate produselor farmaceutice, materialelor sanitare și dispozitivelor, iar 37,4%, respectiv 12,58 miliarde de lei, serviciilor medicale din ambulatoriu, inclusiv stomatologie.
Primele de asigurări private au depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard de lei, însă reprezintă în continuare mai puțin de 0,5% din totalul sistemului.
Studiul propune schimbări în finanțarea sănătății
Autorii cercetării susțin că măsurile adoptate în ultimii trei ani au produs efecte favorabile. CASS finanțează pentru prima dată peste jumătate din sistem fără majorarea cotei de 10%, în timp ce dependența de bugetul de stat s-a redus.
Subvențiile au scăzut de la 8,94 miliarde de lei la 6,40 miliarde de lei, iar ponderea acestora în FNUASS a coborât de la 16% la 8%. Totodată, ponderea plăților directe ale pacienților a scăzut de la 29,9% la 26,3%.
Studiul atrage însă atenția că reforma este incompletă. În prezent există 23 de categorii exceptate de la plata CASS, reprezentând 6,46 milioane de persoane, iar plafonul aplicat pensiilor lasă neîncasate aproximativ 13 miliarde de lei anual.
Printre soluțiile propuse se numără introducerea asigurării obligatorii universale, după modele precum cele din Germania, Franța sau Olanda, instituirea unei CASS minimale pentru persoanele fără venituri declarate care nu fac parte din categoriile exceptate, reconsiderarea eliminării coasiguraților și transferarea responsabilității de plată către instituția care generează costul.
Experții recomandă și continuarea extinderii bazei de contribuabili, reevaluarea periodică a pragului de 3.000 de lei aplicabil pensiilor, separarea politicii sociale de finanțarea asigurărilor și acoperirea costului exceptărilor prin transferuri dedicate de la bugetul de stat.
O altă direcție indicată este dezvoltarea ambulatoriului, a asistenței comunitare și a prevenției. Potrivit studiului, aproximativ 70% din resursele sistemului sunt direcționate către spitale și medicamente, în timp ce serviciile ambulatorii reprezintă aproximativ un sfert din resurse.
