Aproape un sfert dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire profesională în 2025. Potrivit raportului „Education at a Glance 2026”, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), procentul ajunge la 23% în România, cu nouă puncte procentuale peste media de 14% înregistrată în statele OCDE.
Categoria NEET include persoanele care nu sunt încadrate în muncă și nu participă la programe de educație sau formare profesională.
OCDE atrage atenția că perioadele îndelungate de inactivitate la începutul vieții profesionale pot avea efecte negative pe termen lung asupra veniturilor și parcursului socio-economic al tinerilor.
Doar 19% dintre adulții români au studii universitare
Raportul arată că nivelul de educație al populației din statele OCDE a atins un nivel record în 2025. În medie, 43% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani aveau studii universitare, iar 39% absolviseră învățământul liceal sau postliceal.
În România, situația este diferită. Doar 19% dintre adulții din aceeași categorie de vârstă aveau studii universitare, în timp ce 56% aveau studii liceale sau postliceale, procent peste media de 39% a OCDE.
Datele indică și o scădere a ponderii calificărilor profesionale de nivel liceal în rândul generațiilor mai tinere. În 2025, 59% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani aveau o astfel de calificare, comparativ cu 45% dintre cei cu vârste între 25 și 34 de ani.
Șomaj mai redus în rândul tinerilor cu studii superioare
În România, rata șomajului în rândul tinerilor adulți cu studii superioare a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025.
La nivelul statelor OCDE pentru care există date comparabile, rata medie a șomajului în rândul acestei categorii a coborât de la 7% la 5% în aceeași perioadă.
Nivelul de educație se reflectă și în veniturile obținute. În România, persoanele care lucrează cu normă întreagă pe parcursul întregului an și au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă, în medie, cu 11% mai puțin decât media națională.
Pentru absolvenții de învățământ liceal vocațional, diferența este de 8%, iar pentru persoanele care nu au terminat liceul ajunge la 18%.
La nivelul OCDE, decalajele salariale față de media națională sunt de 13% pentru absolvenții de liceu teoretic, 17% pentru cei cu pregătire vocațională și 31% pentru angajații cu un nivel de educație inferior celui liceal.
Studiile superioare cresc accesul la munca de acasă
Raportul evidențiază și o legătură între nivelul de educație și accesul la locuri de muncă ce permit desfășurarea activității de acasă.
În România, 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, fie ocazional, fie în mod obișnuit. În cazul angajaților cu studii liceale sau postliceale, procentul este de doar 2%.
Diferența este mai mare la nivelul OCDE: 42% dintre angajații cu studii superioare lucrează cel puțin ocazional de acasă, față de 18% dintre cei cu studii liceale sau postliceale.
