Sistemele penitenciare europene se confruntă cu o presiune operațională tot mai mare, pe fondul creșterii populației carcerale și al limitelor de capacitate. În timp ce Marea Britanie a modificat regulile privind eliberarea anticipată pentru anumite categorii de condamnați, România continuă să înregistreze niveluri ridicate de ocupare în mai multe penitenciare.
În Anglia și Țara Galilor, penitenciarele funcționau recent la aproximativ 97-98% din capacitate, iar autoritățile avertizau că, fără intervenții, sistemul ar putea ajunge la capacitatea maximă în luna noiembrie. Pentru a crea locuri suplimentare, guvernul britanic a modificat regulile privind eliberarea unor categorii de condamnați.
Potrivit noilor prevederi, adulții condamnați pentru infracțiuni mai puțin grave pot fi eliberați după executarea unei treimi din pedeapsă, față de 40% sau 50% anterior. Pentru alte categorii, pragul a fost redus de la două treimi la jumătate din pedeapsă. Persoanele eliberate rămân sub supraveghere în comunitate, iar cei condamnați pentru cele mai grave infracțiuni sunt exceptați de la aceste modificări.
Măsurile au provocat reacții din partea organizațiilor care reprezintă victimele infracțiunilor. Unele familii ale victimelor și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reducerea perioadei efective de detenție. Ulterior, autoritățile britanice au exclus din schema de eliberare anticipată și alte categorii de condamnați, printre care persoanele condamnate pentru omor din culpă, conducere periculoasă soldată cu decesul și anumite infracțiuni sexuale istorice comise împotriva copiilor.
Criza penitenciară britanică este amplificată și de deficitul de personal și de presiunea asupra serviciilor de probațiune. Sindicatul angajaților din acest sector a avertizat că volumul de muncă a ajuns la niveluri record. Guvernul a anunțat, ca răspuns, o investiție de 700 de milioane de lire sterline pentru serviciile de probațiune, inclusiv recrutarea a mii de angajați.
România, peste capacitatea de cazare în datele CPT
Problemele de supraaglomerare nu sunt însă specifice Marii Britanii. Cele mai recente statistici comparabile ale Consiliului Europei, publicate în mai 2026 și bazate pe situația din 31 ianuarie 2025, indică 1.107.921 de persoane private de libertate în cele 51 de sisteme penitenciare analizate.
Media europeană era de 95,2 deținuți la 100 de locuri disponibile. Situația diferă însă considerabil de la un stat la altul. Franța și Turcia înregistrau câte 131 de deținuți la 100 de locuri, urmate de Croația, cu 123, Italia, cu 121, Ungaria, cu 115, Belgia, cu 114, și Irlanda, cu 112.
România figura cu 100 de deținuți la 100 de locuri disponibile, fiind încadrată în categoria sistemelor care funcționau la capacitate maximă sau în apropierea acesteia. În aceeași statistică, Anglia și Țara Galilor aveau 96 de deținuți la 100 de locuri.
O evaluare ulterioară a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), publicată în septembrie 2026, indică însă o situație mai dificilă în penitenciarele românești vizitate. Potrivit raportului, unitățile analizate funcționau la 119,5% din capacitate. La Penitenciarul Iași, gradul de ocupare a ajuns la 140%, iar la Botoșani la 130%.
Raportul mai consemnează o creștere cu aproximativ 20% a populației penitenciare din România începând cu anul 2020. În unele celule, deținuții dispuneau de doar 2-3 metri pătrați de spațiu, în condițiile în care CPT recomandă asigurarea unui minimum de 4 metri pătrați pentru fiecare persoană privată de libertate.
Datele europene arată astfel că presiunea asupra sistemelor penitenciare are dimensiuni diferite de la un stat la altul. În unele țări, problema a ajuns la nivelul supraaglomerării severe, în timp ce alte sisteme funcționează aproape de limita capacității și încearcă să evite atingerea acesteia prin măsuri administrative, investiții și modificarea politicilor privind executarea pedepselor.
