O cercetare realizată de Centrul FILIA arată că aproximativ jumătate dintre spitalele publice care au răspuns solicitărilor oficiale efectuează întreruperi de sarcină la cerere. Potrivit raportului, trei sferturi dintre avorturile la cerere raportate în 2025 au fost realizate în mediul privat, unde tarifele pot fi de până la cinci ori mai mari decât în spitalele de stat.
În cadrul cercetării, Centrul FILIA a transmis solicitări oficiale către 204 spitale publice. Au fost obținute 127 de răspunsuri valide. Alte 45 de spitale nu au răspuns, 26 au precizat că nu au secție de obstetrică-ginecologie, iar 6 au transmis că nu au niciun medic pe postul respectiv.
Conform răspunsurilor oficiale analizate, în 49,6% dintre spitale niciun medic nu efectuează avorturi la cerere. În același timp, 44,8% dintre spitalele care au răspuns, respectiv 57 de unități, au declarat că efectuează astfel de proceduri. Diferența până la 100% este reprezentată de spitalele care nu au oferit un răspuns, respectiv 7,9%.
Motivele invocate pentru refuz
În răspunsurile oficiale ale spitalelor, printre cele mai frecvente motive invocate pentru refuzul efectuării procedurii s-au numărat:
• 41% – motive religioase;
• 38% – clauza de conștiință;
• 10% – motive legate de malpraxis sau de riscurile asociate procedurii.
Au fost menționate și probleme logistice, precum lucrări de renovare, relocări sau lipsa temporară a unui spațiu adecvat.
Dintre cele 57 de spitale care au declarat oficial că efectuează avorturi la cerere, 24, respectiv 42%, oferă atât procedura chirurgicală, cât și pe cea medicamentoasă. Alte 22 de spitale, reprezentând 38,6%, oferă doar avort chirurgical, în timp ce 11 unități, respectiv 19,3%, oferă doar avort medicamentos.
Tarife diferite între spitalele de stat și cele private
Nu există un tarif standard pentru întreruperea sarcinii, iar multe dintre spitalele analizate nu au comunicat prețurile.
Din informațiile obținute de Centrul FILIA, tariful maxim menționat în spitalele de stat a fost de 1.000 de lei pentru avortul chirurgical și 750 de lei pentru cel medicamentos. În mediul privat, costurile pot ajunge până la 5.000 de lei, potrivit raportului.
Datele INSP citate în cercetare arată că, în 2025, au fost raportate 10.707 avorturi la cerere în mediul privat, față de 4.082 în unitățile publice. Astfel, peste 72% dintre avorturile la cerere raportate au fost realizate în mediul privat.
În 13 județe nu a fost raportat niciun avort la cerere în unitățile medicale de stat.
Diferențe între informațiile oficiale și cele oferite telefonic
Raportul Centrului FILIA a comparat răspunsurile oficiale ale spitalelor cu informațiile obținute telefonic de la 122 de unități medicale.
Dintre cele 50 de spitale care au declarat oficial că efectuează avorturi la cerere, doar 9 au confirmat clar și telefonic că oferă această procedură. În alte 16 cazuri, reprezentanții spitalelor au spus telefonic că nu efectuează procedura, deși ulterior au declarat oficial contrariul.
Cum diferă legislația în România față de alte țări europene
În România, Codul Penal sancționează întreruperea sarcinii dacă aceasta este realizată, între altele, după depășirea termenului de 14 săptămâni, cu excepțiile medicale prevăzute de lege.
În Franța, situația este similară în privința limitei legale menționate, însă procedura este gratuită.
În Germania, în cadrul procedurii bazate pe consiliere, întreruperea sarcinii poate fi efectuată în primele 12 săptămâni de la concepție. Este necesară o consultație la un centru autorizat, iar între consiliere și procedură trebuie să treacă cel puțin 3 zile.
Polonia are una dintre cele mai restrictive legislații din Europa. Procedura este permisă atunci când sarcina pune în pericol viața sau sănătatea femeii ori există suspiciunea justificată că sarcina a rezultat în urma unei fapte ilegale.
În statele europene, regulile privind întreruperea sarcinii diferă semnificativ, de la o limită de 12 săptămâni până la 24 de săptămâni sau până la situații strict definite de legislația fiecărei țări.
