Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe, joi, soluția definitivă în procesul privind plata restanțelor salariale ale magistraților, dosar în care instanța supremă a câștigat în primă instanță în fața Guvernului și Ministerului Finanțelor. Pronunțarea a fost deja amânată de cinci ori.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
În aceeași hotărâre, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Pentru fiecare zi de întârziere au fost stabilite penalități de 1%, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Înalta Curte invocă dreptul de proprietate al judecătorilor
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța supremă susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii ce nu au fost puse în executare de peste 10 ani.
Totodată, Înalta Curte acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
Cum s-a apărat Guvernul
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare prevăzute prin lege.
Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale din zona Justiției.
Bolojan a susținut că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili modul în care sunt distribuiți banii publici și a acuzat că prin această situație este perturbat echilibrul bugetar, calificând demersul drept un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.
Decizia Înaltei Curți de joi va fi definitivă.
